Adrian A. Agheorghesei
Verificat@adrian-a-agheorghesei
Totul a fost sublim până am trecut - ilegal - frontiera prin sudul mamei, într-un șase cireșar, prin 1984. ...Copilăria, cu de toate și nimic, încă e valabilă marțea și-n toamnele cu soț. …Mama a vrut contabil, deci – liceu economic. O factură îmi poate scrânti iremediabil sinapsele și orgoliul.…
Pe textul:
„pe apa neagră și calmă" de Leonard Ancuta
Nu vreau să intru cu plugul în acest text pleonastic, veleitar, didactic şi pseudofilosofic. Preţios, arhisuficient şi sfătos text. În afară de organizarea corect (cât de cât) gramaticală, acest text nu are nicio valoare literară.
Pe textul:
„Ne-am întâlnit " de Manolescu Gorun
Lirismul acestui text e o sămânţă care a crescut ca o unghie incarnată. E un recital (textul) de virtuozitate. E despre cum se scrie despre durere fără să te doară, deşi te doare. Păstrând proporţiile, despre textul ăsta se poate spune ca despre orice text eminescian: "şi eu îl puteam scrie". Dar nu îl puteai scrie. Bun!
Pe textul:
„Irrlicht" de Claudiu Tosa
RecomandatDiscursul tău se mulează bine pe titlul sfârşirii, deziluziei, nonsensului final, al dezamăgirii şi neîmplinirii. E poezia neadaptării - "clipa [...] care schimbă percepții și forme de gîndire". E o elipsă filosofică adusă în plan concret într-un nod liric, dar un lirism cumva ezoteric. Mai e ceva ce-mi scapă, dar recitesc. M-a oprit în loc acest text.
Pe textul:
„abecedavru" de Leonard Ancuta
Mulţumesc!
Erika, mulţumesc!
Pe textul:
„Volum premiat la "Zilele Eminescu"" de Adrian A. Agheorghesei
Când aveam 11 ani, ceream la baie cu semne de exclamare. Amare.
Pe la 13, scriam apoteoze urmate de patru spre cinci semne de semne de exclamare. Urmate de curcubeu de semne întrebătoare. Între timp, mi-am revenit.
Pe textul:
„baladă israeliană" de bianca marcovici
RecomandatE un text care spune o poveste eliptică şi plină de luciditate - un arbitru care e la centrul propriului său joc. Mie îmi place acest tip de texte asumate - precis şi cumva non-maleabil (n-am găsit termenul exact).
Pe textul:
„Şeherezadei care se plictisea" de Doru Mihail
Pe textul:
„cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc" de emilian valeriu pal
RecomandatÎncă o dată, vă mulţumesc şi vă salut sănătos!
Pe textul:
„Volum premiat la "Zilele Eminescu"" de Adrian A. Agheorghesei
" ar fi o exprimare cacofonică „cu creionul" - nici prin definiţie nu e o exprimare cacofonică. Ca să nu mai spun că, dpmdv şi al altora, cacofonia nu există. E un balaur de fum care duce la alte construcţii cu adevărat apocaliptice.
Pe textul:
„câte nostalgii poate stârni un banal creion!" de George Pașa
În rest, discursul curge pertinent pe emoție. Chiar simt că îmi povestești ceva din ce ai trăit. Nu ca alții care strănută poezii formulaice.
Bun!
Pe textul:
„câte nostalgii poate stârni un banal creion!" de George Pașa
Îmi aduc eu rău aminte ori am citit un text bun al dvs, acum vreo 3,4 luni?
Pe textul:
„Rugăciune" de Nincu Mircea
De dus, de plåns, de-mprăștiat, de srrâns.
Orice altă justificare a steluței e sfidare
Pe textul:
„să nu mori niciodată când sunt prezidențiale " de emilian valeriu pal
Dar sunt fanul poeziei bune.
Nu citez, nu dezvolt. E autentic si visceral. E bun!
Pe textul:
„domnu’ pal" de emilian valeriu pal
RecomandatPare text de demult, din alt gen, alt vis, altă persoană, alt stil. Un împrumut.
Pe textul:
„Lipiți unul de altul prin cuvânt" de ILIE GRIGORE
E un text bun.
Pe textul:
„strada bucuriei nr. 7" de Leonard Ancuta
la marginea singurătății e un cor de inimi
iar gradele nopții pot fi stinse
doar cu vodkă" - frumos spus. Nu ştiu câţi din non-poeţi vor simţi acest oximoron ideatic, dar tot e bun.
Ce mă împiedică să conectec total cu textul e valoarea lui impersonală - "Sveltana, versul italic, plus pers. a doua plural.
Mi se pare un text bun, dar neasumat ideatic. Deci, nu ştiu de unde să-l iau.
Pe textul:
„Svetlana" de Gabriel Nicolae Mihăilă
"Stinghereai orizontul de păsări, le respirai,
tumultuos, aerul plin de întrebări incomode,
invitai, cu bunăvoință, lucrurile să le
numești; visele, să le închipuiești" - parcă sună ca ars poetica. Zic şi eu.
Repet ce am spus:
bun!
Pe textul:
„neînsemnat, aproape invizibil, stinghereai într-un colț al muzeului de vise pierdute" de George Pașa
RecomandatBun!
Pe textul:
„neînsemnat, aproape invizibil, stinghereai într-un colț al muzeului de vise pierdute" de George Pașa
RecomandatO să mai citesc la dvs, d-le Nincu. Vă urez cele mai bune!
Pe textul:
„Singurătate" de Nincu Mircea
