Poezie
abecedavru
1 min lectură·
Mediu
nimic sintetic, suntem pe bio
lumina licuricilor și dinții verzi de la salată
pielea ușor, plăpînd, rumenită de soare
cît să nu se vadă boala, ecumenită și ea
de neiertarea greșelilor noastre
o clipă de libertate, bio și ea
cînd urinez în fîntîna lui duchamp
cea care schimbă percepții și forme de gîndire
care transformă melancolia în tristețe adevărată
cînd vezi că tot ce ai făcut e un abracadavru
pe marginea adîncului în care plonjează vulturii
mă arunc și eu în mister, poate voi pica în ochii tăi
ca în alt cer, nu există nici viață, nici moarte
nici evoluție, nici bine, nici rău
tu ești o vreme, eu sunt un timp, dumnezeu știe
dumnezeu, așa-i spun unii,
eu îi spun abecedavru.
02768
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Leonard Ancuta
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 122
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 17
- Actualizat
Cum sa citezi
Leonard Ancuta. “abecedavru.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/leonard-ancuta/poezie/14191706/abecedavruComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LAabecedavru poate fi interpretat si ca tine, poate avea multe sensuri, eu ma gandeam initial la parcursul invatarii de la inocenta la dezvrajire, de la inceput catre inevitabilul sfarsit. abradacadavru este diziluzia, este desacralizarea, plecand de la vraja, magie, pana iarasi la deziluzie, eșec. ma bucur ca ti-a placut si esti petext, te reastept oricînd cu drag.
0
Discursul tău se mulează bine pe titlul sfârşirii, deziluziei, nonsensului final, al dezamăgirii şi neîmplinirii. E poezia neadaptării - "clipa [...] care schimbă percepții și forme de gîndire". E o elipsă filosofică adusă în plan concret într-un nod liric, dar un lirism cumva ezoteric. Mai e ceva ce-mi scapă, dar recitesc. M-a oprit în loc acest text.