cum să alergi din toate puterile ca să rămâi pe loc

pentru că n-am mai suportat într-o zi mirosul de scorțișoară m-am hotărât să-mi schimb jobul și m-am făcut profesor suplinitor de uitare ehei ce trai ce viață nenicule de-aș fi știut că se poate trăi atît de ușor m-aș fi născut dintr-o dată uitând pe 12 și 27 în fiecare lună am avansul și lichidarea primesc doi bănuți pentru pleoape și frunze de dud să-mi hrănesc umbra în funcție de numărul de zile lucrate viața mea se întâmplă așa în fiecare dimineață intru în trup ca într-o sală de clasă deschid catalogul și fac prezența hemoglobina? prezent plămânii? prezent inima? scutire medicală s-a îndrăgostit de o viață cu o iarnă mai mică din clasa vecină și a făcut oreion limfa? prezent trag aer în piept ca și cum aș pătrunde-o femeie apoi încep dragii mei deschideți sternul la pagina cinci astăzi vom învăța să uităm chipuri ne gândim la unul până se destramă și nu mai știm al cui e apoi vom învăța să uităm nume le ștergem din piele cu apă și vin uităm numere zile străzi continente planete uităm până și ce am avut aseară la cină când vom ajunge la capătul nostru vom învăța să uităm oameni ei se uită cel mai ușor e de ajuns doar să-i ierți pentru că pleacă (aici totul e cald asfaltul iubește în secret pașii umbrele scriu scrisori de dragoste trupului soarele iese pe stradă își caută suflet pereche o lună în ultim pătrar îl trage ștrengărește de mână pe umărul drept am un înger dresat știe să spună salut cum o mai duci de fiecare dată când rămân fără oameni acum învăț să tac deocamdată am ajuns la litera nimănui mai am litera nicăieri și nicicând apoi o să tac atât de cursiv c-o să mă pot înțelege cu toți cei ce nu-mi mai sunt)