nu știi când se întâmplă dar poți să fi sigur că într-o zi
îți vine rândul

să te trezești deodată cu o singură comandă în consolă
să te duci la fundul unei sticle
sau
să te ascunzi în pântecul unei femei

ai să fugi pe autostradă cu 250 km/h să
încerci să uiți să încerci să
scapi

dar

cu cât alergi mai repede cu atât e mai aproape

e ca o plagă

într-o dimineață simți că nu mai ai armura
într-o dimineață știi că te-a ajuns
într-o dimineață îți lipsesc componente din cap
visezi la pastile care să te facă să visezi

iar realitatea se dislocă în fragmente inegale și
te trezești cu telefonul în mână încercând să suni pe cineva (pe cine?)
stai în mijlocul incăperii tragând lucruri aproape de tine (de ce)
golul se tot mărește
și e prea târziu

prea târziu

lumina îți apasă dureros orbitele