Nichita Stănescu›Poezii
(737 texte)Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Biografia completă →
Poveste
Eu am trăit o stea îndepărtată cu reci dulăi lătrând în raza ei, sub frunza nevăzută dar înfiorată cap, trunchi și membre, devenirăm trei. Tăiat
Să nu ne ferim de suferință
Să nu ne ferim de suferință, ea este pământul cu morți ai ierburilor și cerul cu zei al vederii. Ea este focul mortal născător al luminilor, ea
Cântec
De dor de tine...
De dor de tine văd iarba răsărind văd verde, foarte verde. Botul de bou al stelelor mugind și cornul lunii ce mă pierde. Sunt fericit că ești, că
Dezamăgire
Credeam că unul și doiul sunt de la tine în liniștea lor. Credeam că numele pe care mi l-ai dat și cuvintele pe care le am înfricoșător aidoma
Secunda vieții mele
Secunda vieții mele mi-a luat-o un vultur în plisc patru morți și opt răniți văzui pe șosea. Secunda vieții mele în cer este în plisc la
Cântec
Câtă istorie și ce trecut...
Câtă istorie și ce trecut poate să aibe chipul subțire pe care-l aveai când mi-ai părut că te beam, otrăvire. Câtă răcoare și ce somnolență și
Tuș(2)
M-a întrerupt cu trivialitatea lui fără de preț. Un șarpe lung, spăimântător. Am vrut atunci să am aripi am vrut atunci să pot să zbor. M-a
Frunza și laptele nins
E bine, vă zic, să aveți de prieten un nebun care să nu spună, care să tacă care să alerge pentru tine când ninge și plouă când iepurele ne apare
O neliniște oarecare
Un aparte miros de umbră de frunză violent abator vegetal; o, jupuire de lumină de pe stele cu ochiul, cu ochiul cel mai nedorit. julitură de
În sus de sus
Hai, să nu-l distrugem pe păianjen și morții să nu îl dăm la iepure, sacrifica-vom foamei ținerea de minte. Cu aripi creierul, el, în
Cântec
Prin lucrul rău, prin lucrul rupt...
Prin lucrul rău, prin lucrul rupt, prin carnea fără piele, prin țâța stelei de nesupt, pe sânul altor stele aș mai fi stat și-aș fi rămas mai
Lupta inimii cu sângele(IV)
Singura mea pradă e viața mea. Tot ce pot pierde e viața mea. Ceea ce se întâmplă este în timpul vieții mele Inima mea învinge sângele
Întemeierea frigului
Las` să se răcească ouăle păsărilor Las` să se albească frunzele. Există un schelet al frigului în fiecare clipă care curge. Aș vrea să înmoi
Rămânere de pietre
Rămân pietrele după ce se face seară, rămân casele de după ceară, de după sângele acesta vărsat ca un aer în care nu zboară nimeni. Urcă tu
Lupta inimii cu sângele(III)
Fuga înainte, mereu înainte, din sfintele patru carcere. Pântecul mi-e frate, glezna mi-e părinte, drumul e fără întoarcere. Sângele
Bani de cheltuit
Fără să i se pună vreo întrebare cel care înverzea și se ofilea dădea răspunsuri. Ah muzică, tu, tu ești un răspuns dar nimeni nu ți-a pus nici
Pe un pod de farmec
Pe un pod de farmec adesea am trecut întins între o frunză și adierea ei aproape balerin pe cântecul tăcut un fel de doi legând pe unul cu un
Logica la animale(II)
Ce să ne mai cântărim unul pe altul? Eu sunt chiar adevărul; a-ul este de culoare verde. Atât am să-ți spun. -Eu dorm pe șapte căței, zise carul
Nemul
Această steauă fixă dădea din raze ca iubita mea din plete, nemulțumită steaua, ea, era de timp nemulțumită draga, ea, era de mine. Acest sânge
Nu
Sus în cosmos a fost o boală care a dat iama în adevăr. Raze rupte și litere disparate îmi burează pe mâini și în păr. Simt cum se depun în
Scriere
Lui Constantin cu prilejul Sfântului Nichita Gotul
Întocmai cum gâsca se jumulește de pene pentru a face perne din ele Poetul jumulește timpul de secunde pentru a-și face loc de
Logica la animale(I)
Ca un leșin se arată forța, ca un pat pe care adoarme altcineva înverzirea și creșterea frunzelor este. De jur împrejurul gurii tale
Furnicism
Suavă veneai prin iarnă cu sacoșa de cartofi cu de mâncare pentru o gură generală. Tu îl duceai pe a a mic și a mare a de mână și a de
Starea de veghe
Se-ntoarce-napoi în vedere și în sus se întoarce-napoi, din recea zăpezii putere gingașul noroi. Răsar poate flori pentru tine cu miros, cu
