Tuș(2)
de Nichita Stănescu(2009)
1 min lectură
Mediu
M-a întrerupt cu trivialitatea lui fără de preț.
Un șarpe lung, spăimântător.
Am vrut atunci să am aripi
am vrut atunci să pot să zbor.
M-a întrerupt atunci cu trivialitatea lui
ochiul meu drept, necruțător
ochiul meu stâng cel orbitor.
Și cu sprâncenele am vrut să zbor
și n-am putut căci eram greu iar nu ușor
și n-am putut, și n-am putut.
