Nichita Stănescu›Poezii
(737 texte)Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Biografia completă →
Emoție de toamnă
A venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, cu umbra unui copac sau mai bine cu umbra ta. Mă tem ca n-am să te mai vad, uneori, că or să-mi
Lupta lui Iacob cu îngerul sau despre ideea de “tu”
I Ceea ce este mai departe de mine, fiind mai aproape de mine, “tu” se numește. Iată, m-am trezit zbătîndu-mă. Se zbătea în mine
Cântec
Inima se vărsa printre coaste, sufletul cădea în fluturare. Se țineau de inelare, mîinile noastre, într-o veche, grea înserare. Eu mă rugam la
spunându-ți un cuvânt
Spunandu-ti un cuvant te imbratisez mai mult decat cu bratele Paserile salbatice au fugit speriate din tacerea pietrei de munte Lama lunii le-a
Pierderea ochiului
Aș ciocăni cu unghia pîna cînd n-aș mai avea unghie, și cu degetul pînă cînd mi s-ar toci. Dar a venit la mine orbul și mi-a spus:
Președintele Baudelaire
Bolnav m-am dus la președintele Baudelaire. Saturn îmi trecuse prin zodie și disperat că absintul e interzis în localuri și că,în genere,nici nu
Scrisoare medievală
Duceam în viteză piramide de var, dar nu pentru ziduri, nu, nu. Duceam cuvintele acestei limbi romane dar nu pentru a fi spuse de guri. Noi
O iederă să fii
Mi-ar fi plăcut să fii mai bine-o plantă. O iederă să fii lângă obrazul meu, sunând, când reci curenții serii vin în pantă din cerul rezemat pe-un
Orație de nuntă
Orizontu-și bate albele vertebre, Se ating cu clinchet iederele frunții, Mângâi lins, cu palma, înghețatele febre, Trec prin paturi albe, mosafir
Nu mai pâlpâie
Nu mai pâlpâie nici o pasăre, nici o stea Cerul a obosit deasupra ta. Hai, Nichita, strânge-ți pleoapa de pleoapă, strânge-le. Amurgul curge pe
Ecou
Apa care este moale daca curge tot timpul este trainica. Sa ne facem case numai pe ceea ce se repede. Ecoul este trainicia noastra. Daca luam
Venirea inimii la loc
Mi-ar trebui un piept de taur ca sa-l tai leagan sangeros si perna sa fie inimii mult marite care-mi batuse pana acum plecata din mine-hranind cu
Înserare marină
Și liniștea-i suptă-n vârtej monoton, de pietre lungi. Mi-amintesc ca prin fum îmbinatele dungi ale sprâncenelor tale… Desigur adorm, pe
ca un orb sunt
Ca un orb sunt in fata oglinzii, cuvintele insuportabile ma dor mai tare decat mizerabilul trup. Ah, ele sunt mute in fata cantecului, semnul lor
Poem
1982, Almanahul Literar
Uneori ma tem cu spaima de somn ca si ceea ce iubesc ar putea sa se fi nascut. Mortii n-as vrea sa-i incredintez dureroasa posesiune. A fi din
Poem
mi se facuse de altceva...
Mi se facuse de altceva de ceva sarat, de ceva acru m-as fi inmultit cu cerboaicele m-as fi ondulat tot mai sus unde-i apasarea de la
loc al linistii
Loc al linistii - inafara o inafara a locului. Obelisc turtit de cuvinte trup explodat de ele.
Vedenie
Ca un ghimpe te facusesi tu insati pe tampla te sangeroasa de ganduri, gingaso 15-08-1979
Poveste sentimentală
Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des. Eu stateam la o margine-a orei, tu - la cealalta, ca doua toarte de amfora. Numai cuvintele zburau
Dimineață marină
O dungă roșie-n zări se iscase și plopii, trezindu-se brusc, dinadins cu umbrele lor melodioase umerii încă dormind, mi i-au atins. Mă ridicam
prin tunelul oranj
primul poem dedicat dorei
mă uitam în spate absent la nu știu ce desigur, în spatele meu ningea. o fugă de iepuri lăsase urme pe câmp. fără de arme fiind, Doamne, cum
Inima
Bate, și eu știu că bate și vreau eu să bată. Bate și-o aud întruna și nu mai vreau să bată De fiecare dată, ca-ntâia dată. De fiecare dată, ca
Texte în alte limbi:
La leçon de vol
Tout d\'abord tu serres tes épaules ensuite tu t\'élèves sur la pointe des pieds tu fermes les yeux et te bouches les oreilles. Tu te dis
Of love
She remains bored and very beautiful her black hair is angry, her bright hand for ages now has forgotten me,- for ages too has forgotten
