prin tunelul oranj
primul poem dedicat dorei
de Nichita Stănescu(2004)
1 min lectură
Mediu
mă uitam în spate absent la nu știu ce
desigur, în spatele meu ningea.
o fugă de iepuri lăsase urme pe câmp.
fără de arme fiind, Doamne,
cum de-am putut să stârnesc
atâta groază?