Poveste sentimentală
de Nichita Stănescu(2004)
1 min lectură
Mediu
Pe urma ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stateam la o margine-a orei,
tu - la cealalta,
ca doua toarte de amfora.
Numai cuvintele zburau intre noi,
inainte si inapoi.
Virtejul lor putea fi aproape zarit,
si deodata,
îmi lasam un genunchi,
iar cotul mi-infigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinata
de caderea vreunui cuvint,
ca pe sub laba unui leu alergind.
Cuvintele se roteau, se roteau intre noi,
inainte si inapoi,
si cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, intr-un virtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput.
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Nichita Stănescu
- Tip
- Poezie
- An
- 2004
- Curent
- Neomodernism
- Cuvinte
- 94
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 18
- Actualizat
Cum sa citezi
Nichita Stănescu. “Poveste sentimentală.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/nichita-stanescu/poezie/poveste-sentimentala-89563Intrebari frecvente
Comentarii (1)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EREREugenia Reiter✓http://www.poezie.ro/index.php/poetry/25747/Poveste_sentimentală
0