"Mirări pe sufletul gol" – 5834 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
sacrificiul_mirarii
ed “Pro Transilvania”, martie 2001, București
de Luminita Suse
Edward Avram
Un ilustru anonim, plin de mirari filozofice,nascut imediat dupa cutremur, crescut in comunism, devenit constient dupa, absolvent de o facultate care imi da dreptul sa laud sau sa injur scriitorii romani, cu 31 de ani adunati pe raboj, in care am incercat sa pricep si eu ce e cu literele facute cuvinte, idei, credinte.
4 poezii, 0 proze
cristian oprea
IERTARE Am pe cineva,un prieten,care se simte atunci cand iarta ca o gaura intr-un zid. “E un zid inalt ? “,il intreb. “Mai degraba o ruina”,tine el sa-mi limpezeasca nedumerirea. “Si atunci ce-ti pasa,dragul meu,oricum o sa se prabuseasca intr-un fel, nu?”. “Mi-e frica”,spune el,”sa nu ma obisnuiesc cu spartura...” LINISTE “Cum poti sa traiesti fara DUMNEZEU?”,am intrebat-o. Paream amandoi dealtfel,destul de mirati de intrebarea mea.... “Traiesc si-atat,am un rost,o lume in jur de suportat,si as complica inutil jocul asta cu o pedeapsa in plus‘’,mi-a strecurat printre dinti aproape dintr-o rasuflare. O prapastie grea imbracase parca,de tot,cuvintele...Am insistat: “atunci de ce imi spui mereu ca ma iubesti?”. “Pentru ca vreau‘’,zise ea ridicandu-se de la masa,’’sa te stiu linistit...” SA NU DAI NUME RAULUI Sa ii dai buna dimineata,si sa-l trezesti la timp.Sa-l tii pe langa tine si sa-l asezi la masa.Sa nu-l vinzi.El te va cumpara oricum.Sa nu-l lasi totusi sa tuseasca cu zgomot.Iti...
2 poezii, 0 proze
Eugen Popiți
Pesemne că m-am născut la o dată ploioasă, altfel de ce mi-ar plăcea ploaia atât? Și, probabil, s-a întâmplat pe timp de noapte, altfel de ce aș avea această atracție nedumerită față de întuneric? Dacă, la momentul respectiv, aș fi fost întrebat de vreau să mă nasc, tot ce se poate să fi refuzat măgărește. Omul e un univers. Am depășit demult vârsta adolescenței, dar încă mă mai caut... Poezia mea?! Ooo..., un fel de-a răspunde mirării, un fel de-a surâde durerii, cum, mai sus, o stea, chiar și căzând e un fel de-a spune infinitului pe nume... Și-afară plouă...!
74 poezii, 0 proze
Stăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
Cezara Fantu
Cezara Fantu, crede în sistemul cultural aflat în mișcare, în progres, în libertate, în generația BOBO (bourgeois - bohemians), în cei care-și îngrijesc marile bulevarde ale minții, în oameni pasionați și responsabili, în baletul spiritului și în magia curiozității. Prinsă în ispite idealiste, îndrăgostită de frumos, de lumea dintre lumi, de poveștile brodate, de picturile substanței și ale esenței, de locurile în care se poate rezema de obrazul lui Dumnezeu, de fragmentele hărților de pe copaci („Natura a educat-o ca și biblioteca”) - jefuiește în fiecare noapte marii scriitori din biblioteci (acolo e hrană sigură). Cezara Fantu este un mic flâneur, are mereu un Guide to Getting Lost în buzunar. Este actriță; călătorește, scrie - în paralel- dramatizând și versificând. Oamenii fericiți citesc, beau cafea, călătoresc și fac teatru. ***Vinde-ți deșteptăciunea și cumpără mirare, spunea Rumi. Să trăiești este o artă. Poți descoperi oricând o nouă energie, o nouă libertate și noi plăceri....
30 poezii, 0 proze
Romeo Morari
0 poezii, 0 proze
Romeo Morari
0 poezii, 0 proze
Inga Morari
Iasomii
21 poezii, 0 proze
Mircea Belei
...muzician...
40 poezii, 0 proze
gianina soare
M.am nascut intr.o zodie buna...si n.am incetat sa privesc lumea cu mirare si bucurie!Adun avida in mine tot ce gasesc bun si frumos in ceilalti,mi.am facut aripi din iubire si de atunci totul se scurge in nestire spre bine!
11 poezii, 0 proze
Mirări pe sufletul gol
de Marinescu Victor
am scris pe o sprânceană ridicată rugile cusute cu lacrimi pe perna nopților nedormite era mirarea coșarului pictând tavan cu stele și luna într-o fereastră îmi lasă fără culori visele turnând în...
Pe genunchii lui Dumnezeu
de Ina Simona Cirlan
Îți fac din ochi, Tu imi zambești, Mă prinzi de mâini Mă învârtești, De nu mai știu De-a fost ușor sau greu Să te-nfașor! Nici de e, ieri, Nici, azi, de e Pe, mâine, incerc Să-l inventez... Atât mai...
S-arunc viata mortii...
de Istrate Rodica
Tristetea si umbra sunt singurele care ma insotesc acum. Sufletul mi-e asa de gol de vise, amortit de durere, umed de lacrimile care nu s-au uscat in ochi. Si m-am intors in parcul mortilor si...
Doamne colorate zobară pe baloane
de Eugen Galateanu
Roșii doamne, la cafeaua gri, ziarul de dimineață Mirări micuțe,sprâncene ridicate, miros de viață Zâmbete ascunse, dragonul îndoielii plutește în ceață Frumoase doamne, privitul în gol învață...
simțul vieții
de Ottilia Ardeleanu
un copac singur în pustiu se angajează mai puternic decât omul cu securea nimic nu-i e prielnic și totuși nu cedează el știe că mai are de aerisit lucrurile de pus în mirări trecătorii ori pur și...
Bulgărași de soare
de Aurora Luchian
Mici, plăpânzi, cu aripioare, Bulgărași gălbui de soare, Au crăpat coaja la ou, Piu! Piu! Piu! ca-ntr-un ecou. -Cot! Cot! Cot! mama-i adună. Ei mai fug, îi readună, Numărând de zeci de ori,...
O sărbătoare a felinarelor stinse
de Serban Codrin
Învățătorul și abecedarele în clasa goală – departe înflorește năprasnic liliacul O coajă de ou sub cuibul până acum în paragină – dar nicio stea prevestind lumii sfânta minune Atât a mai rămas din...
inițierea în cuvânt
de Macovei Costel
1. nașterea întrebării cerul respiră lumină strecurandu-și temerile printre nori ce mă fac dacă nu va fi îndeajuns ? dar tunetele îi dau de veste că-i vreme de odihnă și poate de melancholie pământul...
Îmi aduc aminte era ieri sau va fi mâine?
de Maria Prochipiuc
Voi ști oare de ce și pentru ce am trăit? Mi s-a dat lumina și-am spart-o în mii de cioburi să pot umbla în umbra ei. Am primit ca dar al nașterii fulgi mari, ca din ei, peste câmpuri, să zidesc...
