Din suferințele unui alchimist la început de primăvară...

Bun textul tau.Am avut insa senzatia ca ai lungit-o putin.
Finalul placut, in cuvinte simple, de unde cred ca ai putea scoate \"învins să tac\" - pentru ca zic eu se subintelege.Ar mai trebuie lucrat acolo - parerea mea.

Ceea ce mi se pare cam fara loc este:

\"deci inima-mi fiind bolnavă\"

\"turnat-am și puțin absint\" - versul asta eu zic ca rupe ritmul si scade din fluiditatea textului.In special \"turnat-am si putin\".

In rest, acelasi surprinzator Virgil.

clau:)

Mi-a placut. Nu ma apuc sa-l iau la puricat. Mi-a trecut usor si frumos prin inima.

Claudiu... mulțumesc. Tu rămîi același domn pe care l-am cunoscut. Ai dreptate. De fapt \"învins să tac\" a fost și adăugată de mine doar așa ca să creeze un efect de \"frînare\" dar s-a dovedit ceva artificial pînă la urmă.
În ce privește partea cu absintul nu prea văd unde e problema.
... să ai o zi bună că eu mă duc să mă culc... :)

Cand am citit textul, am incercat si cu voce tare pe urma pentru ca mi-a placut, iar partea cu \"absintul\" nu mi s-a parut deloc in plus, doar ca la sirul de rime am senzatia ca vine putin in intarziere, atat.
Somn usor si sper sa ai si tu o zi la fel de buna :)

acelasi clau:)

tare fain descântecul tău alchimic chiar de s-a dovedit până la urmă a fi inutil:) te-ai perindat perindându-ne printr-o lume mitologică antropomorfă dar cu miros de ev mediu... plăcut!
numai bine!

Minunat si inspirat descantec! Alchimia iubirii surprinsa intr-un poem care curge ca un rau cand molcom cand involburat...iar finalul, intr-adevar, fara cusur. Frumoasa constructie.

cînd am simțit acel fior
am înțeles
și nu ușor
că treaba nu-i de loc de șagă
să pot pătrunde în mirajul cuvintelor tale, care imi lasă o mare bucurie după citirea lor.
Realizări:
fioru-acela
să-l îngheț
și-am înhămat știința mea
să rupă vraja
……………….
lemn de santal uscat în jar
iubirea n-are alchimii
pierdute-n taine
fumurii
Totul mi s-a parut ca un descântec, mă prinsese …vraja

Fain. Cred ca ar suna mai bine fără \"m-am\" în strofa
\"am așteptat, am transpirat
înfuriat
am fulgerat
și-ntr-un tîrziu... am înțeles
că e degeaba...
n-am de-ales
iubirea n-are alchimii
pierdute-n taine...\"

si de ce atata truda daca iti era asa draga?!

Ioan, Adela, Maria... daca v-a vrăjit alchimia descîntecului meu... înseamnă că ... e primăvară... și aveți grijă.... :))))
Gabriela... mulțumesc pentru trecere și sugestie... cred că ai dreptate...
Mae... nu știu, întreabă-l pe alchimist...;)

e \"vempir\" sau ai gresit un pic acolo? nu trebuia sa fie cumva \"vampir\"?
scuze pentru obiectie...daca o pot numi asa
in rest...poezia imi place...m-a dus cu gandul la o poezie care eram obligata sa o invat prin clasa a 3-a, se numea \"Acceleratul\" avea aceeasi continuitate ca si a ta...era cam tot asa de lunga...dar avea ceva mai multa forta...

Merci Lavinia ptr observatie. Păi dacă era accelerat, probabil că avea mai multă forță..:)))))))))

corect! dar sa stii ca pana la urma am invatat-o pe de rost...si mi-a placut!

frumoasa incantatie, bogata in imagini concentrate (in mod mai mult decat reusit)intr-un singur concept clar. Frumos si ritmul ludic al poeziei...
Am avut senzatia intr-un vers ca ma impiedic insa. Ritmul este atat de constant, si bine construit incat:
\"am pus un ou de scorpion
ulei de pește
din Ceylon\" (ma impiedic intre \"peste\" si \"din\". Nu reusesc sa fac legatura), ma distrage de la concetratia alchimista. Dar poate gresesc, am incercat sa recitesc fragmentul de mai multe ori, si de fiecare data acelasi lucru. Poate ca sunt eu de vina. Mi se mai intampla \"blocaje\" la nivel cerebral.
Cu mult respect, Martin

Mulțumesc de vizită Martin. Ai dreptate. Acel \"de\" \"din\" mă deranjează și pe mine. Mă mai gîndesc... Și ai dreptate... (Mă fascinezi cu simțul tău de observație), toată această incantție alchimistă e sensibilă ca într-o regie de film... nu mai e doar poezie... totul pretinde, impune curgere ireproșabilă.. aproape paroxistică în parodia ei...
merci, merci de idei...

Am luat repede
o matura
am aruncat peste ea
praful de zbor
ce mai ramasese
pe fundul cutiei
si am fugit
sa te-ajut
la descant\'...
si tu
iti dadusei seama
fara mine!
Fain, mi-a placut, chiar au dreptate ceilalti cand spun ce spun, ne-ai dus in Evul Mediu, ne-ai adus pe-un \"dinte negru de vampir\" si ne-ai \'ingropat\' in dragoste, care nu se descanta, se traieste, da, super!
Mai ne citim!
D.D.

La bună citire Daniel... merci de vizită