Poezie
fericire 1.0
în fiecare zi de marți
1 min lectură·
Mediu
fericirea este ca sinuciderea
niciodată nu vei găsi prea mult curaj pentru ea
o vei privi mereu ca pe un spectru pe chipul altora
cei care deși nu merită au
deși nu cred pot
deși nu sînt sînt apoi vei înțelege dincolo de gînd
că în asprimea scoarței sale
fiecare copac ascunde o luntre pe care ți-o trimite dumnezeu
în orașul de la marginea pustiei
în fiecare zi de marți
niciodată vineri
0195554
0

imi place ideea de frica de fericire și cred ca ai pus punctul pe \"i\" exprimand ca oamenii sunt lasi atunci cand e vorba de sacrificii care sunt necesare pentru propria împlinire. Imi plac imaginile pe care le construiesti ca de exemplu fericirea vazuta ca spectru pe chipul celorlalti, dar nu imi place lipsa semnelor de punctuatie, semne care nu sunt obligatorii, dar care cred ca ar fi ajutat in cazul textului tau. De asemenea cred ca ar mai fi ajutat sa ascunzi mai mult pentru a descoperi cititorul. Am citit poemul tau de trei ori, o data rational, a doua oara emotional si a treia lectura am facut-o pentru a intelege textul din punct de vedere structural. Nu l-am putut percepe pe toate planutile deodata...Oare de ce? Asta este o intrebare la care te las pe tine sa gasesti raspunsul. Iti multumesc.