Vasile Munteanu
Verificat@vasile-munteanu
nu sunt poetul ce l-ați așteptat să vină și nici poetul care nu va mai veni - sunt visul nedormit, mirarea, primăvara sunt azi aici, dar mâine nu știu unde voi mai fi și dacă să nu [1] [2] [3] [4] [5] [6] [7] [8] [9] [10 București via Pitești…
mulțumesc.
Pe textul:
„mosorul lui coceanu" de Vasile Munteanu
răspuns: nu.
Pe textul:
„cămașă de forță cu pontoarcă la piept" de Vasile Munteanu
Eugen: în interpretare, \"de tot linxul\" ar însemna Lynx lynx; de unde reise că nu întotdeauna, cu alte cuvinte, în orice sistem de referință, 1 = 1; nu m-am îndoit nici o clipă, are fiecare \"lynxul\" său; mulțumesc de revenire.
Pe textul:
„coupe-ongles" de Vasile Munteanu
mulțumesc pentru lectură și semn,
Vasile Munteanu
Pe textul:
„coupe-ongles" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„enigmatic" de Stefanica Mihai
De îmbunătățitAndrei: după cum se știe (parafrazând), nu haina-l face pe... împărat.
Nicolle: ca și secundele, cuvintele pierdute nu revin; m-a simțit cu adevărat neputincios când am citit că Wagner a zăcut de febră ascultând întâia oară Beethoven.
Liviu: a_a (argumentare penalizată); important e că tipul acesta de aritmetică ( * & _ ) mai mult sau mai puțin astrală are ca rezultat interacțiunea poetică.
încă o dată, mulțumesc.
Pe textul:
„nu sunt nici wagner, nici esenin" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„picnic în ceață" de Vasile Munteanu
aceea de a nu posta mai mult de 2 texte/zi (a se vedea regulamentul); faptul că ai retras un text nu înseamnă că nu l-ai postat.
îți doresc o zi bună.
Pe textul:
„Haiku 3" de Marius Surleac
în rest, am găsit foarte reușită acestă translatare a eroticului în social (mersul la serviciU; un laitmotiv al poeziei tale), locul în care dragostea se suportă aidoma stării de mahmureală (o ruptură internă și un dezechilibru exterior) - lucru care mi-a amintit de zicala că: ești destul de beat dacă, deși ești întins, simți nevoia să te sprijini; în cazul de față, nu ai nici un punct de sprijin, pentru că îți lipsește... sistemul de referință.
despre structură, stilistică șcl las pe alții să se exprime.
cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
Pe textul:
„one bullet \'till morning" de emilian valeriu pal
Recomandatmi-aș permite să contrag textul astfel: viața, un anotimp din care lumina mea încă răzbate.
cu plăcerea lecturii,
Vasile Munteanu
Pe textul:
„mi-am ratat viața și asta devine certitudine" de adriana barceanu
Andrei, Nia, Ndaja: mulțumesc.
Pe textul:
„cerul peste mare cu pescarul în gheare" de Vasile Munteanu
Sorina: aroma acestui tip de esență (poetică) mai puternic răzbate de sub pământ; mulțumesc pentru prezență și pentru semn.
Ioan: îți dau din nou dreptate: poezie nerăbdare înseamnă; și nici nu s-ar putea altfel; acela care poate este sau prozator sau mort; cu reciprocitate.
Pe textul:
„convorbire cu taxă inversă cu o floare-de-colț" de Vasile Munteanu
încă o dată, mulțumesc.
Pe textul:
„cerul peste mare cu pescarul în gheare" de Vasile Munteanu
mulțumesc pt prezență
cu țepii pe dinăuntru,
Vasile Munteanu
Pe textul:
„urină de vulpe" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„fii de partea îngerilor. fii o prismă. fii fericit." de Dacian Constantin
RecomandatIoan: eu nu-mi permit să contest valoarea litarară a manieriștilor; însă, în viziunea mea asupra literaturii, cele mai importante figuri sunt \"sinteziștii\" (posibil, astfel, să identifici și modele; nu începe literatura cu nimeni; și nici nu se sfârșește); parafrazând, nu poetul e sub formă, ci forma sub poet; mulțumesc pentru cuvinte.
Cornel: eu, în general, am încetat să-mi mai fac sânge rău (ba singura grijă a fost să mi-l regenerez constant); am constatat că-i drumul lung și prea multă grijă, vorba ceea, \"dăunează grav sănătății\" - mai ales sănătății literare; în rest, am și eu momentele mele în care oscilez între monolog și pustiu; de aceea se spune că pomana cea mai primită e o gură rece; mulțumesc pentru lectură și pentru semn.
Pe textul:
„fanatism literar" de Vasile Munteanu
mulțumesc pentru lectură și pentru cuvinte.
Pe textul:
„urină de vulpe" de Vasile Munteanu
poetul este (sau ar trebui să fie) o sălbăticiune care poate descifra limbajul naturii; rostirea sa ar trebui să constituie un jurnal de călătorie prin viață și printr-o lume care, dincolo de diversitate, este animată de același spirit care l-a ales pe el, poetul, de a fi purtătotrul său de cuvânt; ceea ce nu constituie o stare de suflet, reprezintă o violentare a naturii (atât a naturii naturale, cât și naturii umane); iar pentru o astfel de comunicare nu e nevoie de tratate științifice și de experimente sofisticate, ci de simpla obervare a unui arici, de exemplu, pe care vulpea, pentru a-l mânca, pentru a-l face să se deschidă, urinează; da, există o simplitate a vieții și a morții, un magic pe care numai aceia care mai cred că lumea nu se reduce numai la tehnologie o pot întrezări.
eh, cum trec anii :)
mulțumesc.
Pe textul:
„indigoul unei logici ilicite" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„fii de partea îngerilor. fii o prismă. fii fericit." de Dacian Constantin
Recomandatunele gâște pleacă, altele rămân; cele rămase se strâng în cercuri; acelea care pleacă formează la exteriorul oricărui cerc un unghi de zbor.
orice zbor (cu atât mai mult unul colectiv) reclamă descifrarea unui cod comportamental, a unui limbaj comun.
și există, desigur, cazul acelora care, din diverse motive, deprind zborul mai târziu; acestea sunt în permanență în căutarea unei armonii (\"frumuseții\") întrezărită alocuri.
da, zborul (poezia) nu este un secret care aparține \"alternilor\" (interni sau externi); zborul e numai această decizie de nezdruncinat: \"mergi înainte, mergi înainte, mergi înainte\".
între sălabtic și domestic există numai libertatea și putința de a zbura.
Pe textul:
„Visul din vis. Elegie holografică" de Luminita Suse
