Poezie
picnic în ceață
1 min lectură·
Mediu
cine-a umblat pe cărările omului sânge se cheamă
și nici o naștere nu poate fi altfel
rătăcesc printre păscători de cuvinte
nu sunt frații mei nici surorile mele nu voi sta niciodată
la masa lor năpădită de bălării
din fericire trec din ce în ce mai multe mașini din care
călătorii aruncă resturi de fast-food
nu sunt orb dar caut cu aceeași înfrigurare
locul căderii
răsună în auz de parcă m-ar striga pe nume
dar au mai umblat prin ceață înaintea mea
și umblă încă alături de mine
uneori ne prindem de mâini înțelegem
că puțini se nasc pentru a mânca
sunteți sătui
deja deschideți-vă ca alții să pășească dintru voi
023.454
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Vasile Munteanu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 111
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Vasile Munteanu. “picnic în ceață.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/vasile-munteanu/poezie/1798026/picnic-in-ceataComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VMai dreptate, Tama, e și arta o formă de îndestulare; sau dimpotrivă...
0
Cea mai delicioasă bucată:
din fericire trec din ce în ce mai multe mașini din care
călătorii aruncă resturi de fast-food
nu sunt orb dar caut cu aceeași înfrigurare
locul căderii
răsună în auz de parcă m-ar striga pe nume
Felicitări pentru textul dumitale de gurmand.