TNTudor Negoescu
Verificat@tudor-negoescu
Craiova
„Trecut-au anii (M. Eminescu)”
Debut absolut: -în presa scrisă: revista Ramuri, nr.1/1998, girat de poetul Gabriel Chifu; -editorial: un grupaj de versuri în volumul antologic La început a fost Cuvântul…, al Societății Scriitorilor Olteni ( 2001). Cărți publicate: Arheologie în necunoscut, versuri, Editura SITECH, Craiova, 2001  Premianții ratării, versuri, Editura MJM, Craiova, 2003.…
🏆 Critic de Top💬 Comentator Activ✍️ Scriitor Devotat
Cronologie
Probabil că există și intelectuali scorțoși, intoleranți, cărora le e frică de Copilul Minune, de Guță, de Salam, de Adi de la Vîlcea; orgolioși, se simt eclipsați de succesul acestor artiști plini de off-uri (dar și de lanțuri și ghiuluri), de vilele și mașinile acestora. De fapt, intoleranța este, paradoxal, un \"cîștig\" al democrației noastre originale. Vezi invaziile minerilor în capitală.
Cred că veritabilii oameni de cultură trăiesc în turnul lor de fildeș, sînt răbdători, toleranți, și chiar îi ignoră pe maneliști...
Nici nu-i interesează manelele. Mai de grabă ei se întreabă ceva de genul: Cui îi e frică de Wirginia Woolf?
Vorba lui Nancy: \"prea multe dezbateri pe tema manelelor strică\".
Cred că veritabilii oameni de cultură trăiesc în turnul lor de fildeș, sînt răbdători, toleranți, și chiar îi ignoră pe maneliști...
Nici nu-i interesează manelele. Mai de grabă ei se întreabă ceva de genul: Cui îi e frică de Wirginia Woolf?
Vorba lui Nancy: \"prea multe dezbateri pe tema manelelor strică\".
Pe textul:
„Cui i-e frică de manele?" de Miron Manega
0 suflu
ContextMoi brat, \"sceastlivîi koneț\" e un surogat al imperialiștilor ăștia de americani, mereu optimiști, dar și superficiali.
Eu am cunoscut sufletul slav (profund și tragic)citind din clasicii literaturii ruse. Liceean fiind, m-am îndrăgostit de o rusoaică năbădăioasă, Galina Stepanovna, o femeie frumoasă, la vreo 35 de ani, căreia îi plăcea viața (și votca, desigur). Ea m-a învățat mai multe despre limba rusă (și ce se poate face cu ea, drug-druga). Era măritată cu un vecin de-al nostru, șofer de meserie, cam mocofan tipul.
Cînd se întorcea din cursă, gelos fiind, se îmbăta și o bătea, în loc să-i facă altceva.
Într-o zi, sătulă de acest trai, l-a părăsit, întorcîndu-se peste Prut, de unde se zice că venise în România. Cam asta e povestea, dacă tot m-ai provocat.
Eu am cunoscut sufletul slav (profund și tragic)citind din clasicii literaturii ruse. Liceean fiind, m-am îndrăgostit de o rusoaică năbădăioasă, Galina Stepanovna, o femeie frumoasă, la vreo 35 de ani, căreia îi plăcea viața (și votca, desigur). Ea m-a învățat mai multe despre limba rusă (și ce se poate face cu ea, drug-druga). Era măritată cu un vecin de-al nostru, șofer de meserie, cam mocofan tipul.
Cînd se întorcea din cursă, gelos fiind, se îmbăta și o bătea, în loc să-i facă altceva.
Într-o zi, sătulă de acest trai, l-a părăsit, întorcîndu-se peste Prut, de unde se zice că venise în România. Cam asta e povestea, dacă tot m-ai provocat.
Pe textul:
„Provizii de întuneric" de Tudor Negoescu
0 suflu
ContextNeamule, privește cum ninge Decembre peste noi cu suave exegeze, moi și pufoase ca fulgii de nea...Acum, fiind vorba și de o aniversare, e sigur că acest cadou i-a mers la inimă lui...nea Anton.
Felicitări și...La Mulți Ani!
Felicitări și...La Mulți Ani!
Pe textul:
„Liviu Nanu - în lungul drum spre sine" de Maria Prochipiuc
0 suflu
ContextNia, nu am fost niciodată sigur pe mine. Eu trăiesc din incertitudini. Oricum, mulțumesc pentru comentariul binevoitor!
Înțeleptul din vechime ne atrăgea atenția că ,,totul este deșertăciune\" dar de unde atîta asceză la noi, cînd viața ne invită, ne imploră să o trăim?
Cristina,
paradoxul cel mare este că noi privim spre cer, așteptînd minunea, uitînd să privim în adîncul nostru, unde vom avea surpriza să descoperim... cerul!
Ieri a fost zi de tîrg la Romanești.
Dar eu nu am găsit calea.
Înțeleptul din vechime ne atrăgea atenția că ,,totul este deșertăciune\" dar de unde atîta asceză la noi, cînd viața ne invită, ne imploră să o trăim?
Cristina,
paradoxul cel mare este că noi privim spre cer, așteptînd minunea, uitînd să privim în adîncul nostru, unde vom avea surpriza să descoperim... cerul!
Ieri a fost zi de tîrg la Romanești.
Dar eu nu am găsit calea.
Pe textul:
„La vedere" de Tudor Negoescu
Recomandat0 suflu
ContextBrigaela, toate textele noastre pot fi trecute la personale pentru că sînt...creații personale. Deci, nu văd să fie vreo problemă de ,,încadrare\".
Ca o părere, cred că nu trebuie acordat vreun credit acestei ,,porunci\" cu posibile conotații biblice. Ori cît de neprevăzute și dureroase ar fi consecințele, noi trebuie să încercăm să iubim, să parcurgem această experiență unică, să ne trăim destinul. Asta e și marea frumusețe a existenței noastre terestre. Sună un pic propagandistic dar ăsta e adevărul...
Mi-a plăcut finalul deschis al poemului tău...
Dintre mulțimea de variante, eu aș alege chiar ,,să fiu...liberă\"!!! Dar e alegerea ta, desigur.
Ca o părere, cred că nu trebuie acordat vreun credit acestei ,,porunci\" cu posibile conotații biblice. Ori cît de neprevăzute și dureroase ar fi consecințele, noi trebuie să încercăm să iubim, să parcurgem această experiență unică, să ne trăim destinul. Asta e și marea frumusețe a existenței noastre terestre. Sună un pic propagandistic dar ăsta e adevărul...
Mi-a plăcut finalul deschis al poemului tău...
Dintre mulțimea de variante, eu aș alege chiar ,,să fiu...liberă\"!!! Dar e alegerea ta, desigur.
Pe textul:
„Să nu..." de Cristiana Popp
0 suflu
ContextUn studiu viu, incitant, despre o perioadă stranie și destul de luminoasă, ca realizări estetice, din cultura europeană.
Eu aș menționa și studiul profesorului Romul Munteanu, ,,Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea\", vol I, II, III (Ed. Univers, 1981,1983,1985).
Oricum, astfel de dezbateri, așteptate de mult și de mulți, ar fi binevenite pe acest site...
Felicitări, Mariana Cardaș și Elena Malec (pentru completări)!
Eu aș menționa și studiul profesorului Romul Munteanu, ,,Clasicism și baroc în cultura europeană din secolul al XVII-lea\", vol I, II, III (Ed. Univers, 1981,1983,1985).
Oricum, astfel de dezbateri, așteptate de mult și de mulți, ar fi binevenite pe acest site...
Felicitări, Mariana Cardaș și Elena Malec (pentru completări)!
Pe textul:
„Barocul.Viziunea despre lume" de Mariana Cardas
0 suflu
ContextFlorentin Smarandache este o figură, un actor, un personaj pitoresc, un olteano-american inventiv și mucalit, un ludic, dar și un matematician riguros, adevărat om de știință, un luptător, un veșnic dizident (la infinit).
Cine îl cunoaște nu-l mai uită...
Cine îl cunoaște nu-l mai uită...
Pe textul:
„Ultima avangardă literar-artistică a mileniului doi" de Dușan Baiski
Recomandat0 suflu
ContextLory, satira ta degajă multă tristețe.
Am locuit și eu, cîtva timp, într-o celebră zonă minieră.
Mai toți vecinii mei arătau mult mai rău decît cele două personaje ale tale: ignoranți, abrutizați de munca inumană din abataje, dar și de băutură, bărbații erau violenți, mai mereu puși pe ceartă, femeile, mai mereu bătute. Cu timpul, își înecau și ele amarul în băutură...
Eu nu aș zice \"sunt prea obosită sa mai unblu\".
Verbul e a umbla.
Am locuit și eu, cîtva timp, într-o celebră zonă minieră.
Mai toți vecinii mei arătau mult mai rău decît cele două personaje ale tale: ignoranți, abrutizați de munca inumană din abataje, dar și de băutură, bărbații erau violenți, mai mereu puși pe ceartă, femeile, mai mereu bătute. Cu timpul, își înecau și ele amarul în băutură...
Eu nu aș zice \"sunt prea obosită sa mai unblu\".
Verbul e a umbla.
Pe textul:
„Cizmili mele" de Lory Cristea
0 suflu
ContextUneori, ieșeam noaptea pe șoseaua de centură, în căutarea unei prietene fugite de acasă, rătăcită, se spunea, prin parcarea turcilor, undeva pe lîngă Hanul Craiovița. Viteaz fiind pe atunci,îmi luasem angajamentul (în fața soțului părăsit) că voi reuși s-o conving să revină în sînul familiei.
,,... te iubesc te iubesc te iubesc...\" îmi șoptea ea, precum o păpușă stricată (un tonomat răgușit).
,,Dar nu mă mai pot întoarce acasă...eu nu mai am casă și nici pe el nu-l mai suport...\"
Peste ani, am văzut-o prin Istambul. Se măritase cu un turc,gras și veșnic transpirat, mult mai în vîrstă decît ea. Avea un copil grăsuț și un magazin de bijuterii...
Mi-a făcut cadou un inel, pe care, rămas mai tîrziu fără bani, l-am amanetat, fără părere de rău...și nu l-am mai scos de acolo. Patronul casei de Amanet era tot turc și se culca cu vînzătoarea, o blondină divorțată. Într-o zi, el ia făcut cadou chiar inelul meu...De unde știu?
Circuitul aurului în natură.
,,... te iubesc te iubesc te iubesc...\" îmi șoptea ea, precum o păpușă stricată (un tonomat răgușit).
,,Dar nu mă mai pot întoarce acasă...eu nu mai am casă și nici pe el nu-l mai suport...\"
Peste ani, am văzut-o prin Istambul. Se măritase cu un turc,gras și veșnic transpirat, mult mai în vîrstă decît ea. Avea un copil grăsuț și un magazin de bijuterii...
Mi-a făcut cadou un inel, pe care, rămas mai tîrziu fără bani, l-am amanetat, fără părere de rău...și nu l-am mai scos de acolo. Patronul casei de Amanet era tot turc și se culca cu vînzătoarea, o blondină divorțată. Într-o zi, el ia făcut cadou chiar inelul meu...De unde știu?
Circuitul aurului în natură.
Pe textul:
„Tonomatul cu stafii" de Cristiana Popp
0 suflu
ContextAi intuit bine, dragă Geta.
Sînt cam disperat. Am început să descopăr cît de perisabili sîntem și mă lamentez și eu.
PS O prietenă de-a a trimis 7-8 poeme, care-ți aparțin, criticului bucureștean Bogdan Alexandru Stănescu, pentru comentarii. Ai aflat despre comentariul său?
Sînt cam disperat. Am început să descopăr cît de perisabili sîntem și mă lamentez și eu.
PS O prietenă de-a a trimis 7-8 poeme, care-ți aparțin, criticului bucureștean Bogdan Alexandru Stănescu, pentru comentarii. Ai aflat despre comentariul său?
Pe textul:
„O dată pe an" de Tudor Negoescu
0 suflu
ContextEu, pe lîngă simbolismul afișat aici, întrevăd o pasiune pe care o ai pentru suprarealism și, ca să-l parafrazez pe Dan, e o combinație interesantă...
Pe textul:
„Omega Point" de Adriana Camelia Silvia Popp
0 suflu
ContextNu înțeleg de ce această proză poetică se ascunde în spatele acelui paravan pompos numit \"limbaj explicit\"!
Mi se pare că poate fi privită și ca un excelent reportaj \"rupt\" din irealitatea noastră imediată (postdecembristă).
Oricum, jurnalistul de investigație Cristian Ghinea, pe zi ce trece, pare tot mai sedus de această \"fata morgana\" a literaturii!
Mi se pare că poate fi privită și ca un excelent reportaj \"rupt\" din irealitatea noastră imediată (postdecembristă).
Oricum, jurnalistul de investigație Cristian Ghinea, pe zi ce trece, pare tot mai sedus de această \"fata morgana\" a literaturii!
Pe textul:
„Stăpânul zilei" de Ghinea Nouras Cristian
0 suflu
ContextÎntr-o epocă în care mulți dintre noi ne înghesuim să ne exhibăm instinctele, sexualitatea, vine maestrul Anton cu acest memento mori, cuminte și, totodată, tragic și filozofic...
Am impresia că e o impresie (viziune) poetică și-i stă bine la ,,poezie\"
Am impresia că e o impresie (viziune) poetică și-i stă bine la ,,poezie\"
Pe textul:
„Impresie" de Liviu Nanu
0 suflu
ContextMulțumesc și eu, Ina.
Voi demara preparativele. Dacă voi reuși, mă voi felicita, dacă nu,nu...
Încercarea moarte n-are!
Voi demara preparativele. Dacă voi reuși, mă voi felicita, dacă nu,nu...
Încercarea moarte n-are!
Pe textul:
„Cum se vede lumea de la fereastra mea" de Ina Simona Cirlan
0 suflu
Contextpuțină moarte mi-a curs printre degete
printre firele părului alb
al nopții care am fost
oare ziua de ieri punea capul
în pământ
sau își admira sânii?
Iată cum sună, uneori, Poezia, la Iași.
Fără să se ferească de sugestiile culturale, fără să se ferească să apeleze la acea imaginație, numită de Valery, formală.
Chiar dacă voi supăra pe cineva de pe acest site, nu mă pot abține să nu-l salut pe ieșeanul Lucian Vasiliu, de la Muzeul Literaturii, despre care am auzit că ar trece prin oarece încercări ale vieții noastre postdecembriste!
Sau or fi doar zvonuri...
printre firele părului alb
al nopții care am fost
oare ziua de ieri punea capul
în pământ
sau își admira sânii?
Iată cum sună, uneori, Poezia, la Iași.
Fără să se ferească de sugestiile culturale, fără să se ferească să apeleze la acea imaginație, numită de Valery, formală.
Chiar dacă voi supăra pe cineva de pe acest site, nu mă pot abține să nu-l salut pe ieșeanul Lucian Vasiliu, de la Muzeul Literaturii, despre care am auzit că ar trece prin oarece încercări ale vieții noastre postdecembriste!
Sau or fi doar zvonuri...
Pe textul:
„jurnal apocrif 35" de Mihai Leoveanu
Recomandat0 suflu
Context\"Expir un fel de abur mirosind a pâine proaspată
Pe care-l înghit pofticioși aurolacii\"
Ce înseamnă și sugestia/drogul! Citindu-te, de cîte ori trec prin față pe la Universitate, caut să sorb acel abur de pe buzele aurolacilor...
Pe care-l înghit pofticioși aurolacii\"
Ce înseamnă și sugestia/drogul! Citindu-te, de cîte ori trec prin față pe la Universitate, caut să sorb acel abur de pe buzele aurolacilor...
Pe textul:
„Injectie cu ploaie si asteptare" de Livia Rosca
0 suflu
ContextSavuroase aceste rememorări nostalgice tocmai prin vitalitatea lor juvenilă (subtil mascată).
Plăcut.
Plăcut.
Pe textul:
„Despre George" de Roxana Sonea
0 suflu
ContextDragă Ina, te-ar deranja dacă acest text amuzant ar apărea publicat într-un periodic național care \"militează\", printre altele, pentru integrarea europeană a patriei?
Pe textul:
„Cum se vede lumea de la fereastra mea" de Ina Simona Cirlan
0 suflu
ContextÎn secret, cu toții ne dorim să ajungem Superman, să avem întreaga lume la picioare. Cine zicea că nu mai putem iubi în poezia actuală, că iubirea ar fi un element/sentiment desuet?
Pe textul:
„28" de Radu Tudor Ciornei
Recomandat0 suflu
ContextDragă Lory, dacă aș fi vreun cîrcotaș, ți-aș bate obrazul, zicîndu-ți: Ruuușiiiniiică!
Cred că te cam supra-evaluezi. Și nu e bine pentru poezia ta.
Cred că te cam supra-evaluezi. Și nu e bine pentru poezia ta.
Pe textul:
„Pictându-mă" de Lory Cristea
0 suflu
Context