Jurnale

pentru că îi cunoști mai de mult, roagă tu viermii să nu-și înceapă încă lucrarea cu mine, mamă! acum, doar frica de moarte și creditele luate din bănci mai dau un sens vieții mele. de

TNTudor Negoescu

0

49

aș putea evada la cinci dimineața, cînd trece primul tramvai dinspre \'\'termo\'\' și voi încă dormiți. aș putea evada, dar, fricos, mă chircesc în cotloanele cărnii mele ca-ntr-un buncăr

TNTudor Negoescu

0

41

visez uneori că îți desfaci picioarele precum sharon stone în \'\'basic instinct\'\' și atunci înviază toți morții tineri care te-au dorit în secret, frumoaso! te-am iubit de-atîtea ori în

TNTudor Negoescu

0

21

Am încercat să mă apăr de tine uitîndu-te. Sînt un donator de organe, gol pe dinăuntru ca o piramidă din care au furat mumia. Mi-a mai rămas, nefolositor, doar sufletul, cu care șterg praful

TNTudor Negoescu

0

23

Promite-i și tu ceva coerent, te rugam, să-i fie căderea ușoară! Lasă, că ieșim noi cumva la Lumină, mamă! încercam eu s-o întorc din drum, în timp ce ea aluneca în întuneric pe toboganul

TNTudor Negoescu

0

16

Eram ruda săracă a umbrei, eram clovnul grav, cocoțat pe tron, primind solia de pace a înserărilor din mahalaua Nisipului, eram lucrătorul cu ziua pentru gloria deșartă a cărnii, eram

TNTudor Negoescu

0

13

Perversa, curva de singurătate și-a ales ca loc al desfrîului nisipurile mișcătoare ale memoriei mele! Ea se masturbează în voie, îmi seduce amintirile, le excită, le aduce în pragul

TNTudor Negoescu

0

18