Teodor Dume

stări succesive bine ticluite.
OBSERV un text cu trimiteri, ceea ce surprinde cititorul și-l recheamă în pagină.

felicitări, LIM!

multă chimie aici, marcel.
și eu mă feresc de E-uri dar o alunecare unul într-altul nu face altceva decât o combinație perfectă a cea ce fiecare și-o dorește.
da, un text ce derivă dintr-o forță bine stăpânită

aprecieri!

un text punctat și trasat atent.
stările vin din cotidian și întăresc aspectul pe care autorul a vrut să-l secvențeze întru împlinirea mesajului.
"vizavi
se întâmplă lucruri
spune vecinul cu ochii de pește
în timp ce mă privește
și inima îi latră

orașul mă învață să duc genunchii la gură."

aprecieri!

asocieri text-imagine deosebite.

aprecieri!

un text plăcut cap-coadă.
titlul precum și deschiderea sunt elemente care întăresc mesajul.
primul vers e poezie pură și înglobează un întreg.

aprecieri!

felicitări și mult succes!

stări repezite cu mult tact care împlinesc prin acuratețe și fina ironie a sorții impuse.
"mă doare soarele acesta fierbinte
nepăsarea acestuia mă doare și-i invidiez longevitatea
pentru că nu e om nu e umbră nu se reîncarnează
ci strălucește/.../umbrele se vor estompa odată cu stingerea soarelui
și nimeni niciodată nu va pomeni frumusețea
pentru că nu vor fi ochi
sau alte organe ale ființelor mici
și asta mă doare cel mai tare."

aprecieri!

un text aparte care, prin echilibrul său desăvârșit realizat prin prisma responsabilității și cunoașterii, conduc înspre traseele bunătății dar și suprema cunoaștere a umanității, a acelor stări de intimitate, de apropiere particulară care se împlinesc față de fiu- mamă, stimulând acel raport al îndatoriilor care produc o sensibilizare a ființei până dincolo de orice limite.
prezența mamei în sufletul autorului este relația directă dintre Dumnezeu și ceea ce este sau ceea cea fost.

textul în sine poartă amprenta stărilor de suflet individualizate care nu se pot comenta.
dar toate aceste stări converg înspre sufletul meu.
cele două capete ale acoladei sunt mărturii de necontestat și poartă amprenta
iubirii nerostite dintre fiu și mamă.
"
Un simplu călător am fost, mamă, prin sângele altor femei,
sânge fierbinte o vară-două, și-apoi – nemiloasă iarnă,
chit că în mine se-adunase toată iubirea dintre tine și tata
și-a tuturor strămoșilor mei./.../nimeni nu-mi poate lua libertatea dăruită, prin tine, de Dumnezeu.
Uneori, am în sânge câmpuri de maci; alteori, mă eliberez de putregai,
îmi dau noi rădăcini, mă fixez și rămân."

acest text m-a făcut să-mi aduc aminte de mine și de toți cei pe care i-am iubit. o iubire nerostită care a durut și încă mai doare în taină.

o stea de suflet

lavinia micula,
mulțumiri de suflet pentru trecere și îndeosebi pentru semnul luminos, semn care îmi va lumina calea înspre casa cuvântului.

djamal mahmoud,
încântat de trecere și semn. vă mulțumesc foarte mult pentru aprecieri. ați punctat în esență.

multă stimă

ottilia ardeleanu,
da, liniștea doare mult mai mult decât tăișul unei lacrimi
onorat!

eugen pohontu,
mă bucură mult trecerea și semnul lăsat.
multă stimă!

eugenia reiter,
un oaspete drag. mii de mulțumiri

cristina rusu,
bucuria e de partea mea atunci când ceea ce scriu ajunge la sufletul cititorului
legat de stea...ce să zic? e criză...

mulțumiri de suflet tuturor care au trecut și au citit.

copii flămânzi -
soarele dimineața
proptit de copaci

aprecieri, cristina!

eugene,
e un text scris în adolescență la care țin foarte mult
pentru că rprin el îmi amintesc de ceea ce-am avut și nu mai am (bunici, părinți, copilărie și adolescență)

mulțam fain pentru trecere
nu speram că cineva va mai trece pragul copilăriei mele.

multă stimă,

un vers dumnezeiesc

"cană de lut într-un han apus"

aprecieri și o stea de suflet!

pentru trecere și semn.
da, scriu ceea ce am trăit, trăiesc și simt.
simplitatealucrurilor naște pe cele mari...

cu sinceritate

iată esența care menține echilibrul a tot ce există în univers:

"adevărat lumea e vietate și întreg universul trăiește
din morțile oamenilor"

place modul în care strecori esențele.

aprecieri!

un oaspete drag.
de fapt un oaspete care se hrănește din și prin cuvânt.

mii de mulțumiri

la 16 aprilie 2013, Gheorghe Grigurcu, a împlinit 77 de ani

la mulți ani!


Neliniștea mută, suma tuturor întâmplărilor

(se dedică lui Gheorghe Grigurcu
la împlinirea vârstei de 77 de ani)

dimineața la amiază și seara
cobor în mine să caut lucruri și
întâmplări despre care
nu o să vorbesc niciodată
din când în când
privesc în afară ca și când
aș cerși puțin aer
văd un cer acoperit cu liniști
apoi nimic
nici măcar o zbatere sau
un strigăt de pasăre
doar zidurile ce încă respiră din mine
fac suma tuturor întâmplărilor...

Teodor Dume,

nu, nu este întuneric, ottilia, ci o continuitate și un echilibru , dacă vrei, care se hrănește cu și din sufletul celuilalt.

frumos ai descris acea stare

un text deschizător de sensuri, atent punctat, desfășurat și împlinit prin însuși îmbrăcămintea pregătită.
de memorat;

"din zdrențele ei
se preling în apa ascunsă
nu fire de sânge
ci stoluri de lumini."


cu sinceritate

adunarea între coperțile unei reviste a tot ceea ce înseamnă iubire, durere și suferință (într-un cuvânt: viață), e un lucru minunat și cere sacrificii.

felicitări tuturor care au contribuit!