Poezie
undeva între mine și tristețea lucrurilor
carte: temnița de sub rană
1 min lectură·
Mediu
de la o vreme mă privesc
ca pe un lucru uitat în podul casei
(nici nu știam că există
și că-l moștenesc de la tata)
țin ochii larg deschiși cât să
încapă Dumnezeu
discreția
sentimentele și iubirea
a tot ce nu am cunoscut îndeajuns
astă seară am impresia
că cineva se uită la mine
ca la icoana agățată pe întunericul
de sub grinda unde bunica
își ascundea tristețile
implorându-l pe Dumnezeu să o ierte
de tot ce a făcut și nu a făcut
miroase a busuioc uscat
e multă liniște în oftatul nopții
căldura îmi despică amintirile
una câte una
mă privesc apoi
cobor într-un timp fără atingeri
și îmi place să cred că Dumnezeu
îmi îngăduie lucrul acesta
pentru ca și mâine să-mi pot aminti
de cei plecați...
știu că mă vor întreba de ce
nu o fac mai des
cel puțin la capătul săptămânii când
clopotele crapă liniștea din sat
privesc în jos și nu spun nimic
043.470
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Teodor Dume
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 159
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Teodor Dume. “undeva între mine și tristețea lucrurilor.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14029810/undeva-intre-mine-si-tristetea-lucrurilorComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
un oaspete drag.
de fapt un oaspete care se hrănește din și prin cuvânt.
mii de mulțumiri
de fapt un oaspete care se hrănește din și prin cuvânt.
mii de mulțumiri
0
Teodor, mi-a plăcut mult ce am citit aici și nu numai aici. ești pașnic, ai un scris curat. îmi plac imaginile molatice, firul povestirii. mereu despre Dumnezeu și tata, dar de fiecare dată într-o altă față a inimii. miroase a busuioc uscat și e multă liniște în pagina ta. am să revin să mai citesc acest poem al tău.
cu prietenie, bia
cu prietenie, bia
0
pentru trecere și semn.
da, scriu ceea ce am trăit, trăiesc și simt.
simplitatealucrurilor naște pe cele mari...
cu sinceritate
da, scriu ceea ce am trăit, trăiesc și simt.
simplitatealucrurilor naște pe cele mari...
cu sinceritate
0

si textul are o muzicalitate aparte. este amprenta pe care o lași scrierilor tale. cred că titlul poate fi această amprentă.