Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

între mine și cer e o umbră

carte: moartea, un fluture alb

1 min lectură·
Mediu
nici nu știu dacă numele meu e teodor dume
și dacă stăpânul celui însemnat de Dumnezeu e
moartea într-un capăt și viața în celălalt
uneori prins între cele două liniști
îmi lipesc urechea de marginea pământului
și vorbesc cu tata în prezența căruia
am învățat să iubesc să sufăr
și să aprind prima lumânare
țin minte cum am sărutat-o pe mama
și m-am rugat lui Dumnezeu
să se joace cu mine
eram devorat de frică și de
întunericul decupat
din veșmintele lui tata
prins în acest sentiment ciudat
am ucis o lacrimă
am strigat și
moartea s-a zgâit la mine
ca la o pradă
nici nu știu dacă sunt fericit sau trist
știu doar că nu-mi aparțin
am privirile amputate și oscilez
între cer și o umbră leneșă
aș putea să mă prefac într-un băiat care iubea
sau într-o altă prezență în care numele
nici că ar conta
numai că
între mine și cer există o legătură
care definește viața și moartea
și totul sfârșește cu un alt anotimp
0107.940
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
169
Citire
1 min
Versuri
30
Actualizat

Cum sa citezi

Teodor Dume. “între mine și cer e o umbră.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/teodor-dume/poezie/14013021/intre-mine-si-cer-e-o-umbra

Comentarii (10)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ottilia-ardeleanuOAOttilia Ardeleanu
o tristețe copleșitoare dovedește textul acesta, aflarea între 2 lumi, cea care stă să se stingă și cea care strălucește tot mai puternic, adică balansul viață-moarte prezent în lucrurile și, mai ales, în personajele pe care le aduci în prim-plan.

"moartea s-a zgâit la mine
ca la o pradă

...

aș putea să mă prefac într-un băiat care iubea"

Ottilia Ardeleanu
0
@c-tCC.T.
tot am trecut si mi-a placut ce am gasit ar fii si pacat sa nu las un semn pt ca
versurile:"am privirile amputate și oscilez
între cer și o umbră leneșă"m-au lasat fara cuvinte/per ansamblu transmiteti o legatura puternica cu divinitatea.

fara indoiala mai trec,
Carmen Tanase.
0
@anca-zubascuAZAnca Zubascu
ne-a dat puncte de reper viata si moartea, extremele existentei noastre, limite de netrecut. Traim in lume agatandu-ne cu disperare de un nume care nu spune nimic despre noi insine, despre dramele noastre, despre pierderi si iubiri, de parca nici nu ar conta ca ni s-au intamplat noua si fiecare anotimp ne aduce tuturor un nou sfarsit sau un nou inceput, mereu identic.

e trist acest poem, dar e o tristete fireasca, inteleapta.
am citit cu placere....de mai multe ori!

Anca
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
ottilia ardeleanu,
ce bine ai punctat și ai văzut stările acestui text.
mulțumiri de suflet

tănase carmen,
încântat de vizită și semnul de lectură. te mai aștept.

anca zubașcu,
o vizită care mă bucură și mă onorează.
și da, tristețea face parte din viață...


eugenia reiter,
mulțumiri de suflet pentru recomandarea textului.

stimă și considerație
0
Distincție acordată
@george-pasaGPGeorge Pașa
Se poate spune că Teodor Dume este un poet monocord, fiindcă aceleași teme și motive străbat majoritatea poeziilor sale. Faptul că i s-a mai sugerat (în rpimul rând, de către Gheorghe Grigurcu), încă de la începuturile scrisului său, să își îmbogățească "rezerva" lexicală, tematică, imaginarul poetic ar ține de o evoluție a scrisului său în pas cu veacul. Cred, totuși, că unele dintre poeziile sale ar putea rămâne, paradoxal, chiar datorită acestei voci unice pe care își acordează cele mai multe dintre tonurile sale poetice. Adică aceeași temă a destinului, încluzând (uneori concomitent) și viața, și moartea, și iubirea, și timpul, și tristețea, și fericirea etc.
Poezia de aici este poate cea mai reușită scrisă în aceste tonuri elegiace, fiindcă nu mai merge spre simplificarea extremă, cu tendințe spre prozaism, are profunzime și ajunge sufletul multor cititori sensibili. De asemenea, este scrisă cu detașarea necesară, introspecția fiind, și aici, predilectă. Și totul se leagă, aș spune, într-o armonie a contrariilor (vezi prima strofă sau versurile următoare: "am privirile amputate și oscilez/ între cer și o umbră leneșă"; "între mine și cer există o legătură/ care definește viața și moartea").
Nu știu dacă înstrăinarea de sine de la început este cea mai fericită alegere pentru armonia ideilor, dar posibil să fie în acord cu acea privire "din afară", chiar dacă nu se renunță la mărcile subiectivității.
Oricum, în ciuda lipsei unor semne inovatoare, textul este sensibil, bogat în semnificații, coerent, cu un mesaj deosebit. Și dacă autorul nu aduce nimic nou în materie de inovații, poate că este un semn că vrea să scrie așa cum știe mai bine. Și decât un text încâlcit, care să dea impresia de modernitate prin paradă de cuvinte, mai bine unul monoton, dar în acord cu sufletul celui care scrie.
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
pentru nota de lectură, comm și steluță.
e o mare surpriză care, desigur mă obligă.
felul de a scrie simplu, cum bine remarca și domnul gheorghe grigurcu, e un mod și oscilez în jurul acestuia. nu caut cuvinte și înșiruiri care nu prea spun nimic ci mai degrabă folosesc limbajul sufletului. dacă mesajul textuli meu a ajuns la sufletul cititorului, chiar dacă nu prea respect canoanele scrisului modern, atunci pentru mine înseamnă mult.

multă stimă,
0
interesant , profund si un pic misterios , lasi cititorul sa ghiceasca anotimpul ce va veni ... e de bine .
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
pentru trecere si semnul de lectura.
te mai astept.

multa stima
0
@nuta-craciunNCNuta Craciun
poemul e frumos, aceeasi nota personala care te defineste, felicitari Teo !
0
@teodor-dumeTDTeodor Dume
pentru semnul de lectură și pentru aprecieri.
în ultimul timp mi-am format o obsesie pentru stările care-mi dau târcoale. pentru unii poate să pară o rutină plictisitoare, dar pentru alți căutări și forme ale drumului DUS...
0