voi fi bătrân

timpul așteptarea, întoarcerile, perspectiva - cam aici aș încadra o bună parte din textele autorului... În rest, aceeași delicatețe, sensibilitate în a contura idei, în a scrie altfel despre o temă atât de căutată. Aici mi-a plăcut cum ai intrat în poezie, de la veioza aceea, apoi sentimentele bunicului... Și acest bunic nu o dată l-am întâlnit în poezia ta.
numai bine,
alex

Este plină de surprize, de taine, arhiva poetului, în care bunicul și-a postat sentimentele. Trecerea pe pietre tocite pare o trecere prin viață ca pe un altar pentru jertfă în care au fost aduse toate posibilele bucurii și au rămas doar colțurile cu amintirile înaintașilor care ne străbat uneori. Mie asta îmi spune poemul. Și o spune frumos.

alex,
mă bucur să te aflu din nou aici.
mulțumesc mult. te mai aștept

ioan,
ai punctat în esență și asta îmi place la un cititor. te mai aștept ca pe un oaspete drag

cu prietenie,
teodor dume,

poem de mare finețe. Aș gîndi despre necesitatea păstrării termenului\"tocite\", mi se pare subînțeles. Reușiți să creați imagini diferite în cuvinte puține, cu temă aparte. Interesant. Cred că e ceva de remarcat.
LIM.

mulțumesc, LIM,
cuvântul tău bucură mult. te mai aștept

cu sinceritate,
teodor dume,

Timpul are statistica sentimentelor care trebuie spuse. Prima strofă conține sugestii abia ghicite, ale venirii unui timp de vegheat viața spirituală, unui timp de bilanț personal. Sunt apoi scrutați cu durere, prin retrospectivă, pașii atingerii maturității depline.
Discursul cunoaște o decantare a ideilor, crepusculul și cadrul domestic în care apare și bunicul îndemnând împreună la interogarea sensurilor existenței - pietrele numai că nu vorbesc despre ce le transmite mersul poetului.

sunt bucuros de trecere și remarcă. oricând un oaspete dorit.

multă stimă,
teodor dume,

și aștept

cu gesturi împrumutate
cotrobăi prin timp ca-ntr-o arhivă
\'mi-adunase sentimentele bunicul ca să-mi amintesc
dimineața trag perdeaua în urma încă unei pietre tocite
aceleași atingeri înlăuntrul aceleiași întâmplări tresăriri de ceas

etc. ...

trecerea d-voastră e o mare onoare pentru mine. mulțumesc mult. vămai aștept

multă stimă,
teodor dume,

Teodor Dume,
Așa va fi, cum prevestit în poemul\" Voi fi bătrân\".Eu pot confirma din propria trăire: \"lucrul cel mai firesc\", \"insesizabil o să mă uit la ceas\".Adaug: Și,
totuși,nu nicio tresărire.Eu am tresărit când,citind poemul acesta,mi-a apărut bunicul dintr-o dimineață a copilăriei...Larg cuprinzător universul din care
vine poemul! Rostire frumoasă a CEVA ce se petrece cu noi toți,cred.Iar poezia,
o punte.Cu prietenie,Constanța Mezdrea Coman.