Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
așa și cu poeziile interpretate la Radio Agonia. zic unor colegi despre colajul audio și îi îndemn să asculte,
la care unul îmi replică: eu n-am înțeles ce rost are poezia, muzica înțeleg, dar poezia?
am fost tentat să îi răspund despre cum emoția, visarea, transpunerea... în fine. n-am făcut-o.
am, cumva, această îndrăzneală să nu mai explic
dar aici, citind această poveste construită cu grijă, îngrijită poetic, mi-am amintit despre întâmplare și am zâmbit gândind la cât de mică ar fi lumea omului fără muzică, fără poezie...
las semn că mi-a plăcut
Pe textul:
„Niciodată să nu părăsiţi golul absenţei unei femei - Epifanigramă -" de Manolescu Gorun
aşa că spun: cactus
Pe textul:
„Ghicitoare 766" de Miclăuș Silvestru
chiar dacă uneori, la colț de ochi, o lacrimă își poartă
răspund: clovn
Pe textul:
„Ghicitoare 765" de Miclăuș Silvestru
Tego - Viața cu gust de piersică
spor!
Pe textul:
„Selecție poemul lunii mai 2025" de Bogdan Geana
Recomandatam rămas în listă doar cu un text?
Pe textul:
„Selecție poemul lunii mai 2025" de Bogdan Geana
Recomandattextele le cam iau la întâmplare
așa se face că poezia Intimă am citit-o deschizând volumul Povestea gustului uitat, întâmplător, la pagina 291
astăzi am auzit-o la Radio Agonia și îmi zic să-i adaug acea notă, la subtitlu, că a fost redată la radio
intru aici, pe site, și caut după ea... unde-i, că nu-i!!!
o găsesc taman în 2005!
ce senzație!
20 de ani de atunci...
ehh...
Pe textul:
„„Nu vrem să fim auziți, radioul nu își are sensul!!!”" de Bogdan Geana
prefer opinia (fie ea și în divergență cu a mea, nefiind cazul aici) exprimată, unei tăceri cu aburi fluierând, dar mai ales unui lătrat cu spume
interesant!
Pe textul:
„Despre maeștri, maiștri și calfe (text revizuit)" de Ionuț Georgescu
Recomandatobservând acum și acel indiciu din comentariul trecut la offtopic, prin care ne inviți să observăm că soluția are legătură cu sărbătorile de iarnă, zic că se poate observa că-i vorba de vâscozitate (stare între două stări) și că fiind doar rădăcină literară, cu însușire parazitară, folosită de sărbători, ajungem la soluția
VÂSC!
cu mulțumiri pentru această ghicitoare!
Pe textul:
„Ghicitoare 764" de Miclăuș Silvestru
nu sunt 11 zile în cauză, ci doar zece
despre text, ne dovedeşte încă o dată cât de fin observator este autorul care, cu talent, ne oferă perspective noi, pline de nerv poetic
spor!
Pe textul:
„11" de Ionuț Georgescu
doar că este mai ușor să ofer sugestia în acest mod
înlocuirea/ eliminarea unor cuvinte, însoțite de explicații, necesită timp
autorul poate observa diferențele și dacă dorește ține cont de ele
oricum, intenția se vrea a fi constructivă
altfel, gânditor de profesie, n-ar suna rău:))
oare cât ar fi salariul mediu ?
Pe textul:
„Amintiri din copilărie" de Ionuț Georgescu
şi-mi pare că acum îl ţes
prin al întrebării zbor
...
mă jucai şi eu cu un semn de citire, Ştefan
şi spun că mi-a plăcut
şi
şi...
Pe textul:
„Și câtă întrebare..." de Ștefan Petrea
pricina o fi vreo traumă a copilăriei
plină de nenea și tanti
care beau direct din sticlă
se ștergeau cu mâneca
ca niște demiurgi la terminarea trebii
trăiau fără rost și timp
în cea mai frumoasă paradigmă
toți murim
da
beau
mă șterg cu mâneca
şi întorc capul în urmă
inelegant de obsesiv
mai vii sau nu mai vii
cum făceau ei la sapă
așteptând copilul cu damigeana cu apă
...
finalul îmi place foarte mult: unde eşti copilărie, de nu mai vii?
legată de imaginea propusă, pare o dorinţă arzătoare, ca setea aceea din câmp, la sapă, într-o acceptare perfectă a stării de fapt: toţi murim, dar până atunci să nu mai răbdăm setea...să trăim!
Pe textul:
„Amintiri din copilărie" de Ionuț Georgescu
sper că va continua, pentru că este una din prezenţele cele mai plăcute de pe RA, texte foarte bune, interpretare superbă, voce radiofonică... tot tacâmul!
Pe textul:
„Mai zi și tu câte ceva" de Doru Mihail
eu prefer timpul prezent pentru întregul text şi mai prefer şi eliminarea unor elemente care îmi par redundante, dar ţine de gust
n-aş folosi partea cu firimituri, în niciun caz -apoi- sau -când-
aş concluziona cu variabta următoare:
Ea dansează desculță
peste bucăți din mine
tăcută
clipește încet
și fiecare clipire
taie aerul în două.
Îi spun, rămâi!
Râde dezmierdându-mă
cu buze reci
lacrimi de foc
mă sărută
până uit
să mai mor.
Pe textul:
„Iubita trădată (moartea ca ființă)" de Manolescu Gorun
primesc invitația :))
cel puțin, eu așa văd propunerea ta
La mulți ani!
copilului din tine îi urează copilul din mine
Pe textul:
„bornatilă" de Ottilia Ardeleanu
am rămas cu acestea:
Ea dansează desculță
peste bucăți din mine
tăcută
clipește încet
și fiecare clipire
taie aerul în două.
I-am spus: „rămâi.”
A râs dezmierdându-mă
cu buzele reci
lacrimi de foc
m-a sărutat până am uitat
să mai mor.
Pe textul:
„Iubita trădată (moartea ca ființă)" de Manolescu Gorun
nici măcar puse în vază, pe cele din plastic nici atât!
frumos spui: Dintâi adânc, se varsă ceru-n ape
și mai apoi: În teatrul ăsta mi-ești în palmă goală
dar și ideatic și metaforic cum niciodată nu vor putea produce fabricile chinezești,
chiar dacă au ajuns la performanțe încât să imite perfect și să reproducă până și stațiuni din Austria
spo!
Pe textul:
„Dintâi adânc" de Ștefan Petrea
aș parafraza: mult fum pentru atâtea perdele
de aceea aș aerisi și aș elimina bucata asta: în jur, doar fum și rumoare
înțeleg că este asumat stilul discursiv, de aceea n-am să reproșez asta, cu toate că (și zic: nu-mi vine să cred, domnul Florin a oferit varianta proprie, autorului! dumnealui care se jura că n-ar face așa ceva... e drept, spunea asta sub acoperire) e de luat în seamă varianta propusă de maestrul Florin!
Pe textul:
„masă pentru două persoane și un gol venit de nicăieri" de George Pașa
Recomandattextul de mai sus nu este scris să atace pe cineva, dimpotrivă!
bănuind că nu se deține adevărul absolut de cineva anume, îmi permit să spun ce gândesc, cum gândesc,
sub orice formă de prezentare consider
că nu are valoare din punct de vedere literar, conform exigențelor unui editor, sau altul, este evident,
textul a fost plasat în secțiunea corespunzătoare
cât despre faptul că NU se pot contesta decizii, să avem pardon, așa ceva încă n-am mai pomenit, dar învăț să aflu
pentru, rigoare, v-aș ruga să nu mai generalizați,
eu nu am atacat pe nimeni!
autoarea, bănuiesc, este asumată și își cunoaște scopurile
textul meu este NU rezultatul înțelegerii mele cu privire la textul ei, ci o perspectivă
pe care o poate lua în considerare sau nu
altfel, duminică plăcută!
Pe textul:
„asta tragedie..." de Stanica Ilie Viorel
De îmbunătățit