Stanica Ilie Viorel
Verificat@stanica-ilie-viorel
„Fiinţa-sângele râuri, râuri de gânduri.”
Eu m-am născut să fiu mai mult de o zi...Poate cât să am timp să mă nasc. Am apărut în Hunedoara și puțini sunt cei ce mi-au auzit sosirea, nu pentru că n-aș fi avut ceva de spus.Am spus, în gura mare, dar furnalele vuiau cântecul lor (mai târziu am…
Felicitări!
pentru răspuns, dar și pentru ghicitoare.
este o ghicitoare reușită și pentru stăruința cu care ne “ademenești” cred că merită!
Pe textul:
„Ghicitoare 443" de Miclăuș Silvestru
chiar n-am înțeles ce ai dorit să spui.
mi-am prezentat opinia. nu merg ca oaia după măgar, de fel.
apreciez că luptă la baionetă, cu verde-n față. dacă prin ce a spus are sau nu dreptate nu m-am pronunțat.
am spus că textul nu este nimerit pentru agonia și exact la asta am făcut referire- la ceea ce va genera.
nici măcar nu trebuie să am dreptate, este opinia mea. editorii știu mai bine ce e sau nu e nimerit pe agonia, dar să mi se propună un subiect pentru dezbatere și când îmi spun părerea să fiu trimis la plimbare, mi se pare deplasat. nu crezi?
am spus cu subiect și predicat: respect părerile, dar în cazul de față cred că s-a depășit limita (limita locului-agonia). doamnei i-am apreciat atitudinea. că are sau nu argumente, rămâne în dezbatere.
și, ca încheiere, nici nu era cazul să răspunzi fiecărei persoane în parte. ce ai dorit să spui este în text. dezbaterea presupune schimb de păreri.
aștept cu interes și alte eseuri, pentru mine sunt folositoare (chiar dacă pare o contradicție) chiar și acesta
Spor!
Pe textul:
„Redempțiunea nu-i ceva imposibil. Dar jertfa (pulii)?" de Irinel Georgescu
Recomandatse liniștește apoi, ca și când cina de trup a fost condimentată cu un strop de suflet
cred că asta este imaginea cu care am rămas:- cina iubirii cu orice preț; se vor gusta până la sânge și, chiar și în lipsa materialului/trupului/ carcasei, el va fi acolo și se va lăsa iubit, bucată cu bucată
Pe textul:
„chop suey" de Leonard Ancuta
omul se caută în părțile sale toate
în osul flămând ce-și înfulecă carnea, altădată adăpost
în vintre să-și afle fătul propriei ființe
de unde n-a știut să aleagă atunci când i s-a oferit.
mare căutător, omul!
doar omul de paie adună pietrele aruncate-n el
ca să nu-l ia vântul…
semn lăsat, vers din vers
bucuros primesc liniștea scrierii tale
Pe textul:
„femeile se caută în bărbați" de Ottilia Ardeleanu
dezbatere să fie!
cum am luat/primit niște “castane” de la doamna Teleoaca, pot spune că-mi place faptul că spune cu baioneta-n mână
eu, de exemplu, prefer să merg pe vârfuri de data asta… nu pentru că n-ar fi de spus, dar cred că astfel de subiecte nu-și au locul pe agonia
de ce?
motivele le bănuiți.
n-aș dezbate nici despre cum preferă cineva orice care ține de intimitatea fiecăruia, de la religie, politică, muzică etc.
referindu-mă la preferințe, nu la subiectul în sine
acum, cred, s-a depășit o limită, d’aia am și zis că sunt curios să aflu ce ar avea de zis cineva care nu doar observă, ci trăiește așa ceva
cu respect, pentru părerile oricui, dar de data asta ++++ pentru doamna
Pe textul:
„Redempțiunea nu-i ceva imposibil. Dar jertfa (pulii)?" de Irinel Georgescu
Recomandatdar una nu ca o paradă, nu revoltată, ci asumată
cred că-i înțeleg pe vegetarieni- plantele își văd de staminele și pistilurile lor
și dacă au grijă ce mulg…vegetarienii să trăiască!
Pe textul:
„Redempțiunea nu-i ceva imposibil. Dar jertfa (pulii)?" de Irinel Georgescu
Recomandatnu este nevoie să mă provoci, spune ce crezi de cuviință, tot ce este folositor prinde bine.
mulțumesc.
acum, las agonia și (din păcate musai cu plăcere) mă apuc de muncă (la mine, spre deosebire de tine, să scriu nu e o meserie… d’aia nici nu cred că e cazul despre vreo provocare, cu siguranță am ce învăța de la profesioniști)
O zi cu toate cele bune!
Pe textul:
„Ultima dorință" de Stanica Ilie Viorel
- evident, glumeam… chestiunea cu steluța cred că am explicat-o. remarca am făcut-o în sensul că ideea îmi place mai mult decât oferă textul și e un “pui” care eclozează; poate se va dezvolta, poate nu. textul îmi plăcea înainte să-l pun pe site… l-am pus și atât. primesc aprecierile, criticile negative, sfaturile, stele etc.
- proza, este o categorie unde l-am încadrat pentru că nu există categoria “fără categorie” și nu este nici poem pentru că nu asta s-a dorit. am vrut să adaug “gânduri” la categorie, dar ce nu-s gânduri?
Pe textul:
„Ultima dorință" de Stanica Ilie Viorel
nostalgică. de ce spun asta? - și băieții plâng…
personajul propus a avut parte de grija mamei. noroc mare pentru el.
Pe textul:
„singurătatea e ca mersul pe bicicletă" de Gabriel Nicolae Mihăilă
îți vor înmuguri voințele uscate
și cele din trup și cel din suflet
îți va lua, el, copacul
frunzele uscate și,
pe ramuri crude,
îți va dărui frunze verzi.
așa se naște omul copac
și fiecare om copac așteaptă omul rănit
să-l îmbrățișeze…
De la rădăcini se taie pomul
Privind spre vârf, se roagă omul
Pe textul:
„genocid" de Ottilia Ardeleanu
oricum, mulțumesc pentru atenționare.
mulțam și pentru interpretarea prezentată
Pe textul:
„moartea cuvintelor" de Stanica Ilie Viorel
este acel gen de poem siropos, care dă bine dacă îl asculți într-un cadru nimerit/ o declarație de dragoste eternă care, de ce nu, m-ar emoționa văzând și protagoniștii
personal, mă bucur să aflu și genul acesta, sincer, ușor, catifelat
uneori pare prefăcut astfel de poem, acesta îmi pare naiv și sincer și nu zic nu
“Am să-ți respir cu-atât nesaț parfumul
Precum un muribund, sfidând un dric,
La ultimul său suflu nu-i dă drumul
Sperând să mai trăiască încă-un pic“
cred că sunt versurile care se detașează (în sensul bun) de celelalte
Pe textul:
„Înflorit" de Daniel Dobrica
ultimele două părți sunt joc adăugat pentru o minimă exemplificare, în sensul că se poate observa, fenomenul continuă- deșertificarea…
Voi corecta greșeala. Mulțumesc pentru atenționare.
Mulțam și pentru cuvintele lăsate semn al trecerii.
Pe textul:
„moartea cuvintelor" de Stanica Ilie Viorel
ai reușit să adaugi și (cred) că merită să fie așezat, la vedere, spre citire și ofertă pentru a ne lămuri propriile pomeniri
Pe textul:
„Mâinile sufletelor sângerii " de Irinel Georgescu
Mulțumesc.
Pe textul:
„descântec" de Stanica Ilie Viorel
nu este despre derizoriu
și nici bășcălie
cred că sunt scriitori pe acest site care ar putea primi o stea la nume, să o poarte acolo și noi, ceilalți (de rang mai mic) să-i vânăm. să-i citim ca să le căutăm nod în papură și dacă le găsim, să le oferim la textul cu pricina o vânătă (vânăta e ceea ce mi-a trecut prin minte, hai-hui)
PS:- vânăta e ca să nu li se urce la cap vreo mov:)
Pe textul:
„nici dumnezeu nu mai poate repara lumea după ce a făcut-o așa cum este" de Leonard Ancuta
cu permisiunea ta, aș aranja un pic povestea (formal, despre versuri) și aș mai spune câte ceva, sigur mai e ceva de spus în toată trăirea aceasta cu gust de amintire
Pe textul:
„sirop îngheţat" de Mara Anton
textul reușește (cred) să sintetizeze o idee de roman (dar vine o vreme când ficțiunea obosește… și să o scrii și să i citești); ori ari bună te teză pentru geneticieni:)
ma bucur să aflu că a plăcut.
Mulțumesc!
Pe textul:
„Ultima dorință" de Stanica Ilie Viorel
