Sorin Teodoriu

- Albina zumzaie - Lacusta taraie - Greierele racaie - Musca bazaie - Tantarul tiuie - Canarul ciripeste - Barza clampane - Corbul caraie - Turtureaua uguie - Gaina cotcodaceste - Cocosul

Sâmbătă, la zece dimineață, vine la mine Dan, puștiul vecinului de pe Puccini nouă. - Simona e plecată în vacanță în Ungaria, Răzvan e la bunicii lui, la Brașov, iar eu am rămas ca prostu’ în

Privesc in frigider – e gol. Ma incalt cu tenisii chinezesti si plec la plimbare. Mi-e foame. Ma opresc la magazinul de televizoare din colt. In vitrina, stirile de la Focus, pe Prima, spun

- Ce fel de favoare? intreb eu sceptic. - Stiti, cand o sa fiu mare, ma fac jurnalista, explica Simona. Probabil ca voi fi singura jurnalista din organizatia Flora. In primul meu articol as vrea

In dimineata asta a cantat pasarea. A cantat ciudat, prelung si duios. Trilul ei s-a inaltat peste case, peste orase, peste munti. Spre seara, cuminte, s-a intors ecoul. In colivia ei de

Dragii mei, voi stiti deja ca am o catelusa, Bella, am mai povestit despre ea. Am cumparat-o cand avea o luna jumatate si acum are deja verenabila varsta de sapte luni. Ce nu stiti voi e ca are o

Pe 9 mai, dupa ce am semnat actele la notar si am devenit proprietarul unei case de vacanta la Poenari, am decis sa innoptez prima oara, acolo, sa vad cum e la tara. Si ca sa ‘ud’ ce-am cumparat, am

Sa cred in mine? Ar trebui mai intai sa cred in Dumnezeu. Sa cred in cer? Ar trebui mai intai sa cred in pamant. Sa cred in soarta? Ar trebui mai intai sa cred in mine. Sa cred in viitor? Ar

Stiti ce-am primit azi dimineata la casuta postala? Nici n-o sa va vina sa credeti. O invitatie de la Ministerul Apararii Nationale prin care eram chemat, foarte respectos, la sediul lor, pentru

De la serviciu merg direct acasa, ma uit la telejurnal si adorm. Mereu adorm la telejurnal si o visez pe Esca cum isi pune bigudiurile. Mie imi place de ea, ca are gropite in obraji. Dimineata,

- Alo, doamna Halache? Buna ziua. - Buna ziua, cine sunteti? imi raspunde vocea tipei pe care am cautat-o saptamani de-a randul. - Sunt eu, Sache Contribuabilul, ma stiti sigur, de atata vreme

Mi-am cumparat pat. La mana a doua, ca-l duc la Poenari, unde dorm doar vara. Dupa ce l-am platit, patul a disparut. Seara l-am tocmit si dimineata nu mai era. A reaparut dupa o saptamana. Il

- De ce taci? - Ma gandeam la noi. - Nu esti aici, nu traiesti in prezent. De ce iti faci rau? Ne simtim atat de bine impreuna. - Asa e, ne simtim bine. - Ce se intampla cu tine? Esti in fata

Tovarase Director al site-ului Agonia, Subsemnatul Sache, cu domiciliul in Bucuresti, membru al site-lui pe care il conduceti, va aduc la cunostinta urmatoarele. In anul 1985 m-am casatorit din

Am venit aici zambind, incantat de ideea celui care a avut initiativa acestui site. Si curiozitatea a contribuit la intrarea mea aici. Am vrut sa stiu de ce X a scris asa, sau de ce Y este trist.

Domnului Director General, Subsemnatul Radasca Sangeranda, nascut in anul 3000 inainte de satalin, posesor al unui cutit A4 si domiciliat in cimitirul Reinvierii la capela numarul 66, impreuna cu

- Sunt la cabana, vino repede, te rog. Am nevoie de..., atat a apucat sa zica. A telefonat de pe celular, de undeva din Semenic si in mijlocul frazei s-a intrerupt legatura. Definitiv. Degeaba am

Stau. Sunt acasă. De dimineață tot stau pe scaunul din fața ferestrei. Stau, cum au stat dovleceii de la țară, astă vară, când am fost plecat în concediu la mare, iar ei, părăsiți, au crescut atât de