Bufnița
Pe vremea aceea locuiam în cartierul Floreasca din București și eram un insomniac cu puteri depline. Dacă s-ar fi dat grade pentru nesomn, aș fi fost numit General. Într-o dimineaţă devreme (nu se
Muntele
În fiecare dimineață urc muntele din fața mea, cu dorința obsesivă de a-i atinge vârful. O legendă spune că această reușită ar însemna trecerea mea într-o etapă nouă, pentru că, odată atins cerul,
Degețelul
M-am trezit la 3 dimineața. Piciorul îmi pulsa, pulsa și capul și perna. Am aprins lumina și am privit degetul cu pricina. Nu mai semăna cu ce era acum o zi: aveam un fel de cartof diform,
Eros şi Psyche
- Totul începe în ziua când vei conştientiza că tot ce se întâmplă în viaţă are sens. La unii dintre voi apare mai devreme, la alţii mai târziu. Trăieşti intens, oboseşti, te culci şi adormi... ce
Desert
S-a întâmplat în luna decembrie, spre sfârșit. A nins mărunt vreo două zile la rând, dar în oraș zăpada nu era mare și nici din cale-afară de albă. Crăciunul părea că se îmbracă în haine triste,
Calendar
Femeia... această femeie îmi e dragă, chiar dacă este un pericol pentru mine și pentru cei care mă înconjură, pentru literatura vorbită la radio3p, pentru folkiști, pentru seratele cu muzică și
Noapte de toamnă
Sperasem mult în noaptea aceea, părea că totul este posibil, gândurile de peste ani se lipeau de gândurile prezentului și desfăceau lacăte și porți, altădată doar le atingeam și scârțâiau sinistru,
Poetul
Toamnă târzie, plimbări nocturne, alei îngălbenite,copaci dezgoliți și luna care filozofează interminabil norilor răzleți. Doi câte doi, sub felinare strâmbe și mioape, îndrăgostiții stau ca niște
Noaptea anului 2012
Este noaptea anului 2012. Străzile orașului București au pielea ciupită de vărsat, sunt mânjite cu noroi și cu rahați de câine, din loc în loc oameni îmbrăcați în mizerii multicolore cerșesc umil
Codeina și Amoxicilina
Sache are un idol contemporan, el se numește Cristian Tudor Popescu. CTP îi este model în viață și în scris, zilnic îi urmărește mișcările, e atent la tricourile și cămășile pe care le îmbracă, la
Mama Angela
Așa îi spuneau toți, mama Angela. Și nu pentru că ar fi avut copii, nici-vorbă, ci pentru că întreaga viață își dorise măcar un suflet de care să aibă grijă, care să-i vorbească, să o iubească și
Muzicianul
Privea vitrina magazinului cu instrumente muzicale de pe Calea Victoriei, în fiecare seară se oprea în același loc și se uita la o vioară aurie dintr-un lemn ca un foc viu, stătea acolo câteva
Poarta
- Aș compara viața cu o barcă fără vâsle purtată de curenți și de vânt, care nu lasă în urmă niciun semn, așa vorbeam într-o seară. Eram trist și goleam pahar după pahar la cârciuma din cartier. Pe
Niciodată să n-ai încredere în greieri!
A fost odată ca niciodată un băiat nici prea scund și nici prea înalt, nici prea slab și nici prea gras, nici prea deștept și nici prea prost. Adică un român adevărat, adolescent, născut la Huși,
Napul cu napi de aur
A fost odată ca niciodată un adolescent. Nimic nou, o să spuneți și pe bună dreptate, adolescenți găsești pe toate străzile, în toate cartierele, dar mai ales în centrul vechi al capitalei. Eroul
Când știi?
Când știi că ai iubit prea mult, că ai făcut destule concesii, când știi că ai dezvăluit prea multe adevăruri despre tine, că ți-ai oferit gândurile și inima prea ușor? Când știi că ai greșit din
Femeia ca epitet
De Sfântul Valentin închipuiește-ți marea cum amestecă la orizont culorile. De la fereastră îi urmărești valurile printre brazi, printre magnolii înfloriți, pentru că în locul acesta, de Sfântul
Buletin de stiri
Aici e mâna, foarte aproape este piatra, un tricolor căzut, câteva lozinci și multe, multe strigăte. Dincolo de ele strălucesc geamurile galbene, în locuințe ard becuri economice, câte unul pe holul
Fata din Cassiopeia
- De data asta ce ai mai făcut? Întrebarea a străbătut într-o fracțiune de secundă spațiul dintre ușa coridorului și masa de scris. Am uitat să-ți spun, în săptămâna care a trecut am adus modificări
poate acum
Dimineață ostilă. Ferestrele abia dacă aduc lumină de afară, în cameră este rece, reci sunt și hainele de pe spătarul scaunului, pe lustră se clatină câteva griji, singurele care nu adorm niciodată,
semn de rămas bun
Nu aștepta să mă descoperi cantonat în normalitate, altfel văd lumea și e firesc, căci merg în mâini, calc cerul în picioare și din această poziție, dinamica universului nu pare atât de haotică.
visul cu tine
Dimineață m-am trezit cu gândul la tine. Erai veselă, stăteai în fața mea și îmi aranjai gulerul de la cămașă, m-ai luat de mână, am pornit împreună în oraș. Îmi vorbeai de iubire, de noapte, mai
Scrisorile umbrei
Dragă doamnă I Vă asigur că sunt tot atât de obișnuit cu umbrele cum este Dumnezeu, de atâta conviețuire le consider ființe vii, discut cu ele, mănânc cu ele, pe unele le strâng în brațe atât cât
O zi din viata orasului
’’Dragul meu, este atât de bine să trăiești’’, spune Dumnezeu râzând și nu știu dacă râsul lui este sincer sau ironic,’’dacă prezentul te deprimă privește în oglindă la imaginile din spate, găsești
