Sorin Teodoriu

M-am nascut in Bucuresti, pe strada Fainari, intr-o camera cu chirie. Incaperea in care locuiau parintii mei era la subsol si in mijloc se afla o soba mica de fonta. Intr-o zi am cazut din pat

Dimineata m-a trezit un fosnet. Ca de haine tarate pe covor. Am deschis ochii si parca am zarit o pata intunecata undeva langa perete. Cineva statea langa pat si ma privea. - Brrr!! Iah! m-am

In iarna asta ne-am hotarat sa mergem in Ardeal, sa facem o petrecere in patru, asa, fara nimic din genul feminin - sa nu ne zica nimeni ce trebuie sa facem si ce nu. Eram fericiti si abia asteptam

Pentru tine, Bella Privire iscoditoare si multa dragoste, supunere totala si blandete in ochii ei mari, caprui. Sunt intregul ei univers, nu poate dormi, nici manca fara mine. Ochii ii lumineaza

Si tot ce-a fost, nimic n-a fost, Un simplu vis care mi-e drag, Pe care-n veci nu-l voi uita, Caci e prea simplu si prea pur. Iubeam o pasare. Din aceea cu pene rosii - am numit-o Pasarea Foc.

Am fost catalogat NEBUN. De parinti. \'Cum adica vrei o casa la tara? Tu ai locuit doar la bloc - habar n-ai cum se ingrijeste o casa, o curte. Auzi, vrea o casa la tara...\' Cu toate

Iarnă? A început sa plouă. Cu castane și frunze roșii, galbene, portocalii. Mie îmi plac cele portocalii: sunt răsucite și râd la soare. Ies la plimbare prin curte, apoi trec dincolo de

Dimineata vin la serviciu. Fara chef. Vin si altii la serviciu - unii vin ca sa bea cafea, altii ca sa fumeze. Eu beau doar cafea. Tot nu vine cheful. Deschid calculatorul. Si ceilalti deschid

Intr-o seara s-a intamplat o minune. Toamna. E o noapte calda si stau langa un chiosc gol intr-o statie cu trecatori grabiti, autobuze aglomerate, metrou, vorbe, ganduri, soapte. Autobuzul rosu a

Azi nu vreau. Nu vreau nimic. Cand m-am trezit am vazut acelasi cer plumburiu si am zis: Nu vreau! La bucatarie am vazut acelasi ibric rosu si aceeasi cana si m-a luat ameteala. Am baut cafeaua