A fost povestea noastră
Nu am mai vorbit de mult, iar de scris nici atât. În timpul stagiului militar, când eram în Oradea, primeam scrisori de la tine. Ultima a fost datată în noiembrie: „La mulți ani, prieten
STSorin TeodoriuPatru Sute
Ningea de două zile și nu vedeai un semn că s-ar putea opri curând. Orașul îmbrăcase haine de sărbătoare, își aprinsese luminile colorate la ferestre, iar copacii străluceau în scântei argintii.
STSorin TeodoriuPrimăvara tu
Ești atât de frumoasă! Și plouă! Și mă întreb de unde atâția nori, pe fața ta, de unde atâta rouă, într-un senin de iarbă, fără flori?. Un zâmbet cald, balsam de iasomie, din rug
STSorin TeodoriuIarta-ma
Sa cred in mine? Ar trebui mai intai sa cred in Dumnezeu. Sa cred in cer? Ar trebui mai intai sa cred in pamant. Sa cred in soarta? Ar trebui mai intai sa cred in mine. Sa cred in viitor? Ar
STSorin Teodoriu