Jurnal
Ramas bun
Voi reveni barbat
1 min lectură·
Mediu
Am venit aici zambind, incantat de ideea celui care a avut initiativa acestui site. Si curiozitatea a contribuit la intrarea mea aici. Am vrut sa stiu de ce X a scris asa, sau de ce Y este trist. Am ironizat si m-am ironizat. Unii au inteles, altii s-au suparat. Nu poti niciodata multumi pe toti. Am venit cu inima deschisa pentru ca multi din cei prezenti aici scriu bine, dar nu asta m-a atras. Gandurile lor, ele m-au atras in primul rand. Toti care au scris aici au transmis ceva. Eu nu inteleg mereu subtilitatile, doar le banuiesc. Atunci, ca sa ma conving, v-am intrebat direct. Asa am cunoscut oameni noi, stari noi, asa te-am cunoscut pe tine, Cami. Si va multumesc tuturor.
Acum e timpul sa iau o pauza. Asa simt. Ma retrag o vreme si voi ocoli in acest rastimp povestile voastre.
Va doresc primavara in suflete si sper sa gasesc texte bestiale cand o sa revin.
Sorin
044.081
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Sorin Teodoriu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 160
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Sorin Teodoriu. “Ramas bun.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/sorin-teodoriu/jurnal/62260/ramas-bunComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
DSpacat.. te-a suparat cineva?
0
FDNu cred că te retragi. Dacă e, totusi, adevărat îmi pare nespus de rău. De când te-am descoperit, asteptam nerăbdătoare textele tale si comentariile la cele care-mi apartin. Tot din motivul ăsta am intrat si eu pe site, să “întâlnesc“ oameni, mai exact gândurile si sufletele lor. N-as vrea să pleci, dar dacă e mai bine pentru tine... Să înteleg că ti-ai mai rupt un lant?
Versurile lui Serban Codrin inserate aici de Carmen V.mi-au sugerat ideea de a-ti scrie si eu unele (tot ale lui Serban Codrin)
“Cel putin scara
de lemn ruptă să urce
cu nădejde-n pod-
dacă alte drumuri spre
înăltimi se prăbusesc“
Versurile lui Serban Codrin inserate aici de Carmen V.mi-au sugerat ideea de a-ti scrie si eu unele (tot ale lui Serban Codrin)
“Cel putin scara
de lemn ruptă să urce
cu nădejde-n pod-
dacă alte drumuri spre
înăltimi se prăbusesc“
0
CPS-au ivit zorile.
Ma vor gasi dormind
fara vise, alba;
luna imi va opri
gandurile noptii
lipite aiurea
din strigate surde.
Coastele dor pe un singur ritm acum,
sunt muta doar de-o secunda
si-au inceput sa se stranga incet
ranile din brate
pe langa tine.
Poate ca maine vom regasi aici
linistea pierduta
al fiecărui suflu
desprins din univers.
inchide-te frunza, ba mai bine zideste-ti crengi uscate pe brate, pe vise, pe nori si pe soare...e lumea stramta acolo la tine? dar aici e munte, e mare? ori totul e doar o iluzorie departe...de timp?
nu spune nimic, caci nimic spune totul, nu-s soapte sunt valuri si timpul va rechema totul intr-o singura clipa; aievea un strigat, un clopot nebun mai bate ca un ultim ramas bun...doar elful blond si cu sfetnicul negru, doar ei raman pe taramul povestirilor, pe drum...
(ufff, cine te-a suparat?)
Ma vor gasi dormind
fara vise, alba;
luna imi va opri
gandurile noptii
lipite aiurea
din strigate surde.
Coastele dor pe un singur ritm acum,
sunt muta doar de-o secunda
si-au inceput sa se stranga incet
ranile din brate
pe langa tine.
Poate ca maine vom regasi aici
linistea pierduta
al fiecărui suflu
desprins din univers.
inchide-te frunza, ba mai bine zideste-ti crengi uscate pe brate, pe vise, pe nori si pe soare...e lumea stramta acolo la tine? dar aici e munte, e mare? ori totul e doar o iluzorie departe...de timp?
nu spune nimic, caci nimic spune totul, nu-s soapte sunt valuri si timpul va rechema totul intr-o singura clipa; aievea un strigat, un clopot nebun mai bate ca un ultim ramas bun...doar elful blond si cu sfetnicul negru, doar ei raman pe taramul povestirilor, pe drum...
(ufff, cine te-a suparat?)
0
Trecem prin intamplarea
De-a imbatrani-
Al cincilea anotimp
Fara alta speranta\"