Puțin să fii mai mult
Nimic să ai puțin
Din toate câte sunt
Eternul e sublim
Nimic să nu aduni
Pe toate să le-mparți
Puținul e de-ajuns
De lume te desparți
Ne trecem așteptând
Iubirea-i
Uscată curge liniștea în vene
Secunda bate lipsită de timp
Ochii fixează nesfârșit cerul
Drumul e lung fără stele
Poarta răsare orbitor în beznă
Deschide tăcută hotarul etern
Ascultător
Speranțe, iluzii, dorințe, concluzii
Asta e viața
Un echilibru dezechilibrat pe alocuri
Un incert continuu întrerupt brusc
De, asta e viața
Citește ‘’Pax magna’’
Poate-nțelegi cine ești
O
Pornește-un vânt de vară
Suflând apleacă lanul
Se-ndreaptă către munte
Cântând se mișcă ramul
Coboar-apoi spre mare
Ușor împinge valul
Plimbându-se în cercuri
Șoptind atinge malul
Prin
Am întâlnit o dimineață
Pășea strălucitor acoperind stele
Privindu-mă cu raze m-a luminat
Floarea albastră și-a deschis petale
Însetată căutând strop de soare
Dimineață ploua roșu
Mă caută zilele
Dimineață bat în geam zâmbind
Prezintă lumina ca un vânzător de iluzii
Degeaba, înăuntru plutesc umbre
Trecutul bântuie ca o stafie nervoasă
Zboară în gânduri electrocutând
Suntem aici însă distanța ne desparte
Suntem acum dar ne rulează un alt timp
Suntem cărări însă pășim în altă parte
Suntem lumini prin alte locuri strălucind
Lipsește noi trăind prezențe
Aștept răsărit
În colțul ferestrei privește luna
Se învelește cu norii
Urma luminii dispare
Adorm căzând în visare
Dintr-odată e lumină
Soarele e sus, undeva
Privesc iarba vălurind în adierea
Să ne jucăm cu sufletul puțin
Îi dăm să bea speranța visului otravă
Apoi zâmbind să ne jucăm cu un destin
Lăsând o inimă zbătându-se bolnavă
Să ne jucăm cu strălucirile privind
În ochi scânteia se
Suntem un gând
Suntem un timp
Suntem o șansă
Un fir de praf topit în marea de speranță
Suntem un nor
Suntem un vis
Suntem o ceață
Suntem o umbră făurită de substanță
Suntem un cer
Suntem o
Întunericul fuge cotropit de lumină
Fereastra visului se închide tăcut
Deschid ochii și întâlnesc realitatea
Se uită la mine râzând șugubeț
Oare ce va fi azi?
O altă zi pornește imperturbabil
Am luat un mărțișor
Să ți-l aduc degrabă
Dar nu știu unde ești
Să-ți spun cât mi-ești de dragă
Ți-am luat și ghiocei
Ghiveci cu flori și iarbă
Mișcând din clopoței
De tine mă întreabă
Am
Vorbesc scânteile din ochi fără cuvânt
Ți-aduc sclipirile fierbinte mărturie
Grăiește dragoste-n privire cercetând
Dar nu te-atinge a iubirii glăsuire
Mă strigă liniștea-nghețată cugetând
Ecoul
În față am o pagină albă
Imaculat așteaptă cerneala
Stă goală privindu-mă alb
Acoperită cu ploaie o tac
Ascund cuvintele ucise-n pământ
Iau gândurile și le-așez între pietre
Închisă-ntr-un
Oare de ce e-atât de liniște pe buze
De ce-s uscate toate vorbele de-amor
Oare de ce cuvântul umblă să se scuze
Tăcerea curge necăjind otrăvitor
Oare de ce sunt amintirile ursuze
De ce
Sinceritatea câteodată-i pedepsită
Când a minți, paradoxal, e mai cinstit
Prin omisiune să o taci introvertită
Decât să spui ceea ce simți nepotrivit
Să te prefaci că nu-nțelegi cu
E rece, tot mai rece inima caldă
Vântul usucă pe buze cuvintele
Gândul încet se veștejește nerostit
Foșnește sufletul plutind ruginiu
Șoptește liniștea primind ecouri pustii
Norii de dor acoperă
Apropie-te-n șoaptă fără teamă
Doar pentru tine-n lumea asta am venit
Eu sunt aici să îți acopăr orice rană
De mân-aș vrea ne plimbăm nedespărțit
Toate bătăile de inimă te chiamă
Un curcubeu
Amestecând zile fierbinți cu flori de gheață
Zboară petalele ucise-n roșu-aprins
Din curcubeu s-a răsturnat culoarea arsă
Pornind o iarnă de-un albastru necuprins
Seduce oarbă strălucirea pe
Am întâlnit un înger, ce mirare, ce minune
Fără de știre m-am trezit îndrăgostit
A-ntors privirea către mine cu un zâmbet
De-atunci mă arde bietul dor nemulțumit
În realitate a putea nici că se
Ce viață zbuciumată
Ce stare complicată
Iubirea-i doar o pată
Un nor pe cer senin
Ce regulă-ncurcată
Ce inimă-nodată
Iubirea-i evitată
O boală de cretin
Ce lume-ntortocheată
Ce strâmbă
Se-nchid în ochi spre încântare vise mute
Acoperind cu aripi ude zborul orb
Târând spre noapte amintirile flămânde
Se-necă-n valuri căutând albastrul mort
Pălind culorile umbresc fără lumină
Se