Poezie
Arta minciunilor cinstite
Volumul - Oameni, timpuri, obiceiuri
1 min lectură·
Mediu
Sinceritatea câteodată-i pedepsită
Când a minți, paradoxal, e mai cinstit
Prin omisiune să o taci introvertită
Decât să spui ceea ce simți nepotrivit
Să te prefaci că nu-nțelegi cu eleganță
Răspunzi mințind la întrebări ce-au stingherit
Urmezi cutumele zâmbind cu nonșalanță
În lumea bună a minți e potrivit
Vorbind sarcastic poți să cazi în aroganță
Măsoară-ți tonul să nu sune ascuțit
Rostește sincere minciuni fără substanță
Pune-ntrebări să nu rămâi descoperit
Ai grijă mare la expresie și nuanță
Cuvântul taie mai ceva ca un cuțit
Mințind excentric lumea-ți caută distanță
Fii sincer doar cât să nu pari un ipocrit
E complicat să înțelegi cumplita farsă
Sinceritatea absolută e un mit
Un a minți e absolvit de circumstanță
Mințind frumos poate să fie mai cinstit
00572
0