Poezie
Rece de toamnă
Volumul - Tristeți îndrăgostite
1 min lectură·
Mediu
E rece, tot mai rece inima caldă
Vântul usucă pe buze cuvintele
Gândul încet se veștejește nerostit
Foșnește sufletul plutind ruginiu
Șoptește liniștea primind ecouri pustii
Norii de dor acoperă zâmbetul
E întuneric de speranță rănită și plouă
Plouă rece cu tăcere înecând lumina
Spre nicăieri umblă pașii desculți
Pictează umbre reci pe cărări uitate
Bruma crește alburie sclipid orbitor
Și-atunci pierdut nu se mai vede mâine
Privirea arde stămutată în visare
Caută stelele aprinse în trecut
Vara plecată e spre soare călătoare
E toamnă rece de mă scutură plângând
00562
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Silvian Costin
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Silvian Costin. “Rece de toamnă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/silvian-costin/poezie/14184677/rece-de-toamnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.