Roman Liviu

am înhățat cuvinte din tolba inimii sătule de umbra venelor înfundate de suferință până când emoția tâmplelor albe din echinocțiul unei toamne pierdute în simplitatea mustului și-au stors singure

Am fost cuminte, nu am plâns și nu am lipsit de acasă, am mers în fiecare zi la piață după mere și după nuci și pe toate le-am cumpărat de la Ana, fata aceea de la taraba din colțul străzii pe

Îmi pictez gândurile cu frică pe o hârtie de bumbac, fără chenar toate au culori ascunse , prinse în pastel uscat, ce e-n neregulă cu mine? întreb frica designer de zâne cu normă întreagă- de ce

mai mic decât masa, mai mic decât scaunul, mai mic decât cizmele mari ale tatălui. cât un cartof, atâta mă visam. pentru că primăvara pe cartofi îi puneau în pământ și gata, până tomna nu-i mai

...toate sunt reflexii le percep cu emoții din start toate emoțiile îmi acoperă o parte din vedere pleoapele nu mai sunt ale mele eu nu te pot vedea emoțiile devin spini, atinge-le tu ...poți? În

De dorul ei pe limbă-mi piere vara ca să renască în glas universal culori pastel și lună albastră seara tăcerea ei și dorul. în ea, eu pot vorbi orice, ce dacă n-am cravată galben estivală, mi-e

nu mi-am propus nimic, e zece august stau tolănit în nisipul zilei ziua internațională a lenei, drept răsplată soarele mă arde cum vrea el nisipul la fel, arde de lene găleata nu mai are

Nu mai știu nimic despre mine gândurile îmi par așternute în pumni până și trupul își merită a sa încordare când sunt incomplet nu mai sunt prieten nici cu mine, la atingere mă aud în boxa

Dor, m-ai ales tocmai pe mine, dor de soare, de oameni, de umbră, dor de izvor, tu ești plămădit să fii dorință în zi fără soare, iar eu dornic de raze trcute prin nori, când dorm florile-n

Nu m-am îndoit niciodată asupra timpului meu liber, întotdeauna voi avea timp în această lume relativă, și după cum văd eu, toate decurg spre normalitate. Creierul e mereu ocupat, în același timp și

În talciocul din Bruxelles, matinal ori rătăcit poți să fii o vechitură, îmbrăcată-n chihlimbar să te-mbie multă lume, stilul mobilei, o artă, un sertar descuiat de Cleopatra, ori vestitul

poemul de azi e ca o minciună, o cursă de cuvinte, cu litere sacrificate pe roată... mi-e frig. mă îmbrac instinctiv cu pielea și-mi masez venele prin care curge, cu noduri adame, nectarul de

Sporiți-vă fericirea, sporiți fericirea și pentru mâine și pentru restul zilelor, sporiți-vă fericirea acum pentru a da din Învierea Lui înviere, dăruiți un zâmbet, "un zâmbet, e cea mai frumoasă

Îmi șoptesc îngerii îngeri fără intervenția vreunui sus-pus, de ce nu pictez flori în nopțile triste, când întunericul se așterne în veioza de pe noptieră și îngerii, toți pictori celebri folosesc

...lesne de înțeles, mulți dintre noi dorim să vizionăm filmul " Top Gun: Maverick", un film american de dramă și acțiune.Filmul urmărește revenire lui Maverick la programul de "Instructor de

...voi rezuma în acest text, pe cât posibil,dialogul avut între Regina mamă, Elisabeta a II-a și prințul Charles de Wales, azi Regele Charles al III-lea, din filmul serial de pe Netflix.Am fost

Mă simt perfect în ambalajul trupului de vedetă, nu mă mai interesează de conținutul lui atâta timp cât nu-mi afectează resursele cerebrale, și acelea condiționate de vremea de afară- am să mă

În ochii pietrelor cu suflet s-au născut oamenii de ieri vrednici cărăuși de greutăți și coloane, perfect verticale egali ai "coloanei infinitului", ce curge din cer, spre cer în romburi. Acesta

Caii mei fugari aveau ochii îndreptați spre o rampă de lansare, uitată în bătaia vântului uscat, și mai aveau coamă, coamă așezată peste roțile timpului, limitată de

...unele dintre visele mele nocturne le răscumpăr printr-un anumit tribut al zilelor fără de curent electric în casă. Un fel de alibi îmi este și acest demers de a intra în casele unora prin

"Alchimistul luă o carte pe care o adusese cineva din caravană.Tomul era fără coper- tă, dar reuși să-i identifice autorul: Oscar Wilde.În timp ce-i răsfoia paginile, găsi o poveste despre

Am dorit să scriu în tăcere și m-am ales cu toate versurile într-o cutie cu chibrituri numărate- din pasiune, fără să am normă întreagă le-am învățat să se obișnuiască cu lumina făcută de arderea