Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@razvan-rachieriuRR

razvan rachieriu

@razvan-rachieriu

roman
O boala invinsa este viata omului

Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…

🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Comentariul tău generos și lucid este de fapt o viziune aforistică la aforismele personale, meditație în adevăr și reflecție în obiectivitate.
‘Marginaliile ‘ tale m-au cucerit, sunt de fapt maxime superbe.
Cred că oricând poți crea aforisme interesante.
Pentru prietenie și pentru o bună colaborare, Răzvan.

Pe textul:

Rațiune și spirit" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Poezia este un ‘satelit artificial’ creat de ‘gândurile ca un pluton de mecanici’ ce penetrează ‘mucegaiul’ banalității cu acidul originalității.
Elaborarea poemului aduce cu un ‘mecanism reglat’ perfect, care funcționează ireproșabil, căci poetul cunoaște și stăpânește mecanica construcției mașinii lirice numită poezie.
Felicitări !

Pe textul:

satelit artificial" de dan mihuț

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Când ‘timpul trece pe contrasens’ și este zdrobit de antitimp, bestia hrănindu-se cu spaime și ipohondrii pătrunde înlăuntrul nostru, ‘desface coaja’ sufletului, ‘soarbe miezul’ esenței sinelui și ne ‘sfâșâie mintea’ cu ghearele absurdului.Împotriva ei putem lupta folosind voința și optimismul.
Interesant !

Pe textul:

vine" de ioana negoescu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Poezia parcă ia formă fiind dictată de ‘vocea ta din cealaltă parte a lumii’, o lume macabră populată de ‘hoituri de sentimente’ și de ‘schelete de îngeri’.
Compar poezia cu o perlă într-un sicriu.

Pe textul:

nimic despre..." de Gelu Bogdan Marin

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Descrii agresiunea degradantă a timpului asupra lucrurilor ; casa cu ‘pragurile crăpate ‘ , cu tavanul devenit o sită de beton prin care se scurg picăturile de ploaie, este un rai părăginit, iar sufletul din lucruri are o parte din sufletul tău.
Între atunci și acum se lasă o cortină trasă de timp, doar amintirea mai ‘spală sticla ochilor’ întorși nostalgic către trecut.

Pe textul:

Outlude" de Adela Setti

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Sari cu avântul maturității și lucidității peste rănile create de decepții, dezamăgiri și angoase, iar voința este “stâncă în bătaia soarelui” ce refuză “strigătul sinelui” impregnat de emoții nedeslușite.
Toți dorim ca încordarea și tumultul să se dilueze în relaxare, iar stările interioare să se destindă într-un week-end al sufletului binemeritat.

Pe textul:

Existăm pe furiș" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Poetul este un altfel de om, un extraom, fiindcă face din contemplare, reverie stări specifice ființării și încearcă să înțeleagă neînțelesul, să știe neștiutul și să vadă nevăzutul.
Am simțit gustul proaspăt al poeziei ca un izvor liric și miresmele romantice adiind printre cuvinte.

Pe textul:

Poetul" de Glodean Elena

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Dacă poemul nu are gust de mentă, de dovleac necopt sau de mălai, atunci cu siguranță are gust de umor original; “șobolănimea” ar putea însemna, într-o interpretare malițioasă, cei care sunt invidioși și îți critică pe nedrept poeziile.

Pe textul:

poem biodegradabil" de George Pașa

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Ca și cum prada și-ar devora prădătorul.

Pe textul:

Epigon…" de Romulus Câmpan Maramureșanu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Scrii ca și cum ai ieși dintr-un spațiu al intimității neafectat de calamități și nenorociri, învăluit într-o aură indestructibilă și impenetrabilă.
“Lupul fierbinte” mă duce cu gândul la o iubire incandescentă, sălbatică, ce-și devoră prin pasiune “mieii” blânzi – simbolul partenerului slab ce suferă în dragoste.
Remarc ultimul vers.




Pe textul:

lumea va fi un miel" de ioana negoescu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Orașul este văzut ca o închisoare uriașă, în care toți oamenii sunt închiși, iar gratiile sunt nepăsarea, rutina și indiferența.
Sinele își închide “toate ușile, toate ferestrele”, desparte lumea ta de lumea socială, iar singurătatea desface timpul de “cordonul ombilical” ce lega viața ta de existența celorlalți.
Când moartea vorbește în numele nostru, iar noi privim neputincioși cum ea face ravagii, uzurpând viața, să îți duci crucea înseamnă fatalitatea de a viețui cu stigmatul morții în noi.

Pe textul:

nu mai vorbesc despre moarte" de Ela Victoria Luca

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
DORU
Prima lege a vieții ar putea fi și aceea să o trăiești oricum, fie grea, fie ușoară.
Prezența ta spirituală mă bucură, căci știu că mi-ai citit și alte creații.
Te voi citi și eu cu plăcere, dacă am timp.



GEORGE PAȘA
Sunt flatat de aprecierile “o logică impecabilă” și “mici bijuterii de înțelepciune”, deși cred că sunt exagerate.
Mi-a produs o stare de bine comentariul tău.
Voi citi cu interes poemele create de tine și voi încerca să comentez unele dintre ele.



Pe textul:

Ideea nobilă de Om" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
O viață ”însoțită de himere” și de corpul cuvintelor ce merge “desculț” printre “lucrurile netrăite”, este creată punct cu punct până ajunge substanță de mișcare, emoții și devenire.
Dorința de schimbare vine din elanul de a înlocui desuetul, monotonia și rutina cu altceva, mai intens, mai atrăgător și mai profund.

Pe textul:

Întâmplări în taină" de Maria Prochipiuc

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
“Dorințele moarte” , fumate până la capăt, devin cenușă pe care o punem în arhiva amintirii, iar ecoul șters și slab “nu mai vine în noi”, nu ne mai atinge ființa, pierdut în uitare.
“Fericirea superlong, fumabilă la ambele capete”, se consumă până la urmă, ca orice țigară, însă rămâne amintirea fumurilor erotice trase adânc în pieptul iubirii.
Toți oprim până la urmă în “stația amnezică” (pe care o asociez cu moartea), când stăpânul ne pedepsește greșelile.


Pe textul:

Inițiere" de Daniela Șontică

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Atmosfera sufocantă și pâcloasă usucă florile din grădina lăuntrică, pentru care cerul însângerat sunt rănile deschise de iubire.
În spațiul neguros lumina devine spot în ochii opaci de o iubire supusă îndoielii, care “nu mai văd stâncile, nu mai văd ploile”.
Remarc versul :
“Buzele tale o undiță care îmi însângerează gura”.

Pe textul:

mon amour" de elis ioan

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
M-am gândit mult la ceea ce ai afirmat ,că poți scrie cu o plăcere “perversă” (ce-i drept ai folosit paranteza).
Cred că afirmația are o doză de adevăr, în sensul că unii scriem ghidați de o atitudine exhibiționistă și egoistă, de a ne etala gândirea poetică sau gnomică, de a ne descoperi indecent intimitatea.
Mulțumesc că ai exprimat aici conexiunea proprie dintre gândire și cuvinte.

Pe textul:

Efectele iubirii" de razvan rachieriu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Scrii în cuvinte decojite de forme inutile despre tragedia vieții : moartea.În spatele frazelor se ascund tristețea, dezolarea și suferința, pentru o viață spintecată de destin, pentru care timpul s-a oprit în ființă și curge după criteriile veșniciei în neființă.
Moartea a înlocuit tumultul existențial cu o tăcere adâncă, în care poți asculta respirațiile funerare ale nefiindului.

Pe textul:

azi le-am spus că îmi amintesc" de ioana negoescu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Ai metaforizat un “nebunesc carnaval” desfășurat într-un “oraș muribund” în care plictisul construiește din zile oameni, străzi și blocuri , iar primăvara “umblă despletită pe străzi” urmărită de “bărbați cu fețe aspre” ce aruncă “cu pietre în ea”.
O atmosferă de “dimineți însângerate” se infiltrează în oameni, prefigurând sfârșitul și în care se întrevede “capătul lumii”.


Pe textul:

primăvară la pas prin orașul de ceară" de Dana Banu

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Interesantă este ideea ca sfârșitul fiecărei secțiuni să fie începutul secțiunii următoare.
Dacă am avea aptitudinile de ființe mimetice, am simți cum “e să fii aer” și să ne multiplicăm în atomi, cum “e să fii pasăre”, cunoscând starea sublimă de zbor, cum “e să fii copac”, învățând esența răbdării și statorniciei, cum “e să fii fulger” și să arzi complet.

Pe textul:

lângă oameni am învățat" de Adriana Giurcă

0 suflu
Context
razvan rachieriuRR
razvan rachieriu·
Poezia o asociez cu un joc pe calculator cu mai multe nivele de dificultate.Într-o alegorie a vieții noastre cu calculatorul, eșecurilor le spunem “virus”, mintea este o replică nereușită a memoriei calculatorului, “idealul nostru este Next”.
Dacă ne-am putea curăța de negativități și să “dăm restart” peste părțile dureroase ale vieții, aruncând la “recycle bin” nenorocirile, atunci am înțelege mai bine perfecțiunea calculatorului.
Felicitări !

Pe textul:

Itch" de Adela Setti

0 suflu
Context