Mediu
mi-am amintit foarte clar. au venit să-mi spună că ai murit. sora șefă mă consola printre suspine. părea oarecum ușurată. părea chiar bucuroasă. bărbia ei tresălta de fiecare dată când îmi spunea că viața merge înainte. nimic nu mergea. nicăieri. timpul se oprise. timpul îmi stă de atunci pe piept ca o piatră.
azi le-am spus că îmi amintesc. femeia care tace a tăcut și mai adânc.
am traversat coridorul să văd dacă pot. am înghițit o tabletă albă despre care nu știu nimic. am înghițit un perete verde despre care nu știu nimic. am înghițit moartea ta despre care nu știu nimic.
femeia care tace dormea. i-am luat fața și am așezat-o peste a mea.
054.212
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- ioana negoescu
- Tip
- Jurnal
- Cuvinte
- 116
- Citire
- 1 min
- Actualizat
Cum sa citezi
ioana negoescu. “azi le-am spus că îmi amintesc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/ioana-negoescu/jurnal/233131/azi-le-am-spus-ca-imi-amintescComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
EIdoar un semn pentru constantul starii din poemele tale, o curgere din unul in altul, fireasca. un intreg in care se simte abandonul, tristetea si neputinta uitarii. un jurnal pe care il citesc mereu si in care ma regasesc de cele mai multe ori.
aici imi femeia care tace (aparenta fetei preluate) si peste al carei piept apasa timpul ca o piatra.
aici imi femeia care tace (aparenta fetei preluate) si peste al carei piept apasa timpul ca o piatra.
0
INcred că se pierd comentarii...
Răzvan, Elis, e starea aceea în care îți amintești totul deși nu ai vrea, isuportabila durere a pierderii cuiva drag. nu cred că ar trebui să mă bucur că ați rezonat, dar mă bucur că sunteți aici. vă mulțumesc.
Răzvan, Elis, e starea aceea în care îți amintești totul deși nu ai vrea, isuportabila durere a pierderii cuiva drag. nu cred că ar trebui să mă bucur că ați rezonat, dar mă bucur că sunteți aici. vă mulțumesc.
0
AMde un an traiesc ce ai scris, dar tu ai scris eu nu am putut...iti multumesc fara sa rezonez, este ca si cum ma eliberezi, cind te citesc ma uit in oglinda....
0
INîți mulțumesc pentru citire. te mai aștept cu drag,
ioana.
ioana.
0
Moartea a înlocuit tumultul existențial cu o tăcere adâncă, în care poți asculta respirațiile funerare ale nefiindului.