Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@elis-ioanEI
elis ioan
@elis-ioan
Poezie

mon amour

1 min lectură·
Mediu
descoase-mi rănile
înăuntru e o grădină în care florile se înalță uscate
degetele mele apasă pământul lumina un puls încet
fără putință să îmi dezlege vraja
pescarii curăță trupul peștilor mă îmbracă în solzii lor apoi îmi dau drumul apele se întunecă câteodată nu mai văd stâncile nu mai văd ploile
buzele tale o undiță care îmi însângerează gura
nu mai am teamă
034.330
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
63
Citire
1 min
Versuri
7
Actualizat

Cum sa citezi

elis ioan. “mon amour.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/elis-ioan/poezie/233475/mon-amour

Comentarii (3)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu✓
Atmosfera sufocantă și pâcloasă usucă florile din grădina lăuntrică, pentru care cerul însângerat sunt rănile deschise de iubire.
În spațiul neguros lumina devine spot în ochii opaci de o iubire supusă îndoielii, care “nu mai văd stâncile, nu mai văd ploile”.
Remarc versul :
“Buzele tale o undiță care îmi însângerează gura”.

0
@nica-madalinaNMnica mădălina✓
povestirea unui ritual (imbracarea) in timpul realizarii altui ritual (curatarea de teama). o secventialitate bine sustinuta (mai putin versurile trei si patru, imi par cumva superflue). ca o taina.
0
@elis-ioanEIelis ioan✓
razvan, iti multumesc
madalina, cred ca ai dreptate, asa ca am modificat putin in 3-4. nu neaparat suficient :) iti multumesc.
0