RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
O viața contorsionată de stihii, obstacole și vicisitudini, pentru a supraviețui, transformă invidia în onctuozitate și calomniile în lingușeli, care înmoaie duritatea spiritului și asprimea sufletului.
Gândurile unui om rațional, tresar și se cutremură în fața degenerescenței întinse în oamenii disprețuind gândurile, spiritul și sufletul, făcând o apologie falsă a materialității.
Gândurile unui om rațional, tresar și se cutremură în fața degenerescenței întinse în oamenii disprețuind gândurile, spiritul și sufletul, făcând o apologie falsă a materialității.
Pe textul:
„prin contorsiunile vieții" de Anisoara Iordache
0 suflu
ContextPuteai să scrii în loc de moarte nefiind, moartea înspăimântă, nefiindul atrage cu promisiunea neantului și a vieților succesive prin avataruri, moartea nu poate fi limpede, ci confuză, echivocă, macabră, funerară, sepulcrală și lugubră, nici viața nu e limpede, ci încâlcită și translucidă, căci nu știm ce se întâmplă dincolo de moarte, supraviețuim, devenim nemuritori, sau nu ?
Pe textul:
„Presimțire" de Simion Cozmescu
0 suflu
ContextVALENTIN
Spiritul, mintea și sufletul sunt entități imateriale, impalpabile, însă intuibile, corpul este material, format din materie.
Mintea adăpostește spiritul, prin activitatea căruia sprijină și inspiră viața, și este posibil ca poeziile pe care le concepem să fie inspirate de spirit sau de suflet.
În suflet se află sediul sensibilității, emoțiilor și stărilor.
Dintre toate acestea, doar corpul îl vedem, însă el nu ar fi nimic fără celelalte entități.
Spiritul, mintea și sufletul sunt entități imateriale, impalpabile, însă intuibile, corpul este material, format din materie.
Mintea adăpostește spiritul, prin activitatea căruia sprijină și inspiră viața, și este posibil ca poeziile pe care le concepem să fie inspirate de spirit sau de suflet.
În suflet se află sediul sensibilității, emoțiilor și stărilor.
Dintre toate acestea, doar corpul îl vedem, însă el nu ar fi nimic fără celelalte entități.
Pe textul:
„Timpul, bună-dispoziția și bolile" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextUn singur vers mi-a plăcut, primul : moartea are magneți sub tălpi, pentru a nu pierde aderența la viață, se târăște orizontal cu forța de frecare încetinindu-i deplasarea către oamenii întorși cu spatele la viață, înspre neființare, căci nefiindul este și femeie și bărbat în același timp, și umple nimicul cu neființă.
Vulgul nu apreciază prestidigitația, vrea lucruri concrete, palpabile, materiale, de care să se folosească în mod avantajos în viață.
Vulgul nu apreciază prestidigitația, vrea lucruri concrete, palpabile, materiale, de care să se folosească în mod avantajos în viață.
Pe textul:
„valuri" de enea gela
0 suflu
ContextPe distanța dintre cărți se mișcă erudiția jonglând cu lumi virtuale și fictive, pe distanța dintre cuvinte se întinde hiatusul în care se strecoară așteptarea febrilă și frenetică a cuvintelor încinse de spirit pentru a ecloza pe foaia albă, în distanța dintre două iubiri sincronizate crește empatia erotică, distanța dintre plâns și râs este disputată de tristețe și de bucurie.
Când ai deschis ochii, ai perceput miriade distanțe radiale pornind din privirea ta înspre mediul înconjurător.
Când ai deschis ochii, ai perceput miriade distanțe radiale pornind din privirea ta înspre mediul înconjurător.
Pe textul:
„La distanță " de Otilia Mărculescu
0 suflu
ContextSingurătatea necesită lucrări de renovare, din grota ei au crescut stalactite și stalagmite, și-a rănit degetele de cât timp zgârâie pereții pentru a ajunge la esența lor, căci solitudinea a reinventat timpul împărțit în secunde întinse între două bătăi de inimă consecutive.
Viața merge înainte oricum, cu alternanțe de lumină și întuneric, se întregește prin antiteze și evoluează tehnologic prin cunoaștere și științe.
Viața merge înainte oricum, cu alternanțe de lumină și întuneric, se întregește prin antiteze și evoluează tehnologic prin cunoaștere și științe.
Pe textul:
„în adânc" de Ottilia Ardeleanu
0 suflu
ContextÎntre circ și spital ființează pericolul histrionic și morbid, de care fugim într-un vis hoinar, căutând în interstițiile veșniciei carnea idealurilor cu care să se hrănească.
Dumnezeu s-a clonat pe el însuși în oameni, însă clonele nu se ridică la nivelele superioare așa cum spera el, sunt imitații jalnice ale sale, căci oamenii, dizidenți în propriile lor vieți, încearcă zadarnic să-și atribuie omnisciența și veșnicia.
Felicitări !
Dumnezeu s-a clonat pe el însuși în oameni, însă clonele nu se ridică la nivelele superioare așa cum spera el, sunt imitații jalnice ale sale, căci oamenii, dizidenți în propriile lor vieți, încearcă zadarnic să-și atribuie omnisciența și veșnicia.
Felicitări !
Pe textul:
„Dizidență " de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextSoarele nu suferă de depresii ca oamenii, veșnicia lui nu i-o permite, este o entitate luminoasă filantropică, dăruiește oamenilor din lumina sa, mâinile lungi de milioane de km mângâie viețile tuturor și îmbrățișează natura, ne este indispensabil, fără el nu putem trăi, căci în întuneric am bâjbâi prin realitatea care s-ar închide în fața privirii noastre, este un Creator la scara sistemului planetar, care, când este mânios, ne flagelează prin fulgere și ploi torențiale.
Pe textul:
„ întoarcerea unui suflet greu " de ungureanu dorina
0 suflu
ContextNimic nu durează la nesfârșit cu excepțiile veșniciei, Creatorului, genealogiilor și universului (dacă are unde să se extindă la infinit), iar niciun pustiu nu o să mai urle în urma ta, căci viața ta privește numai înainte și niciodată înapoi.
Dacă iubita se lasă locuită în întregime de melancolia ta, iubirea este expulzată la periferii și elegia colonizează centrul existenței.
Dacă iubita se lasă locuită în întregime de melancolia ta, iubirea este expulzată la periferii și elegia colonizează centrul existenței.
Pe textul:
„[dacă te lași locuită în întregime de melancolia mea]" de Daniel Dăian
0 suflu
ContextCu o multitudine de aripi ai putea mai mult, decât cu o singură aripă.
O poezie simplă ca o fâlfâire de aripă, scurtă ca zorii volatilizându-se în dimineață, rotindu-se ca un titirez în jurul unei singure aripi.
O poezie simplă ca o fâlfâire de aripă, scurtă ca zorii volatilizându-se în dimineață, rotindu-se ca un titirez în jurul unei singure aripi.
Pe textul:
„un soi de aripă" de Laura Aprodu
0 suflu
ContextToate drumurile duc la răscrucea așteptării, unde, proaspăt bărbierit, destinul ne așează comod în jilțul speranței, cu vârsta copilăriei înlocuind speranța cu fericirea, cu vârsta tinereții crescând din seva iubirilor ratate și cu vârsta maturității desfăcută impudic în poezii.
Stai închis în nișa secundei de jar, care arde timpul mort culcat pe patul plictisului, și măsori cu pași egali distanța dintre zile, înfășurate în pâcla dezrădăcinării.
Stai închis în nișa secundei de jar, care arde timpul mort culcat pe patul plictisului, și măsori cu pași egali distanța dintre zile, înfășurate în pâcla dezrădăcinării.
Pe textul:
„De la capăt" de Ion Rășinaru
0 suflu
ContextLumea nu are cum să-ți pară altfel decât electrică, a încorporat în ea toate fulgerele, trăsnetele și tunetele, sub formă de dezastre, epidemii și calamități, și-a creat propriul câmp magnetic pentru a atrage fenomenele patologice, insidioase și obnubilante.
Să ne micșorăm cât o gămălie de ac pentru a trece prin el nefericirea cusută ca blazon pe pielea vieții, pentru a ști unde ne situăm în raport cu divinitatea.
Gările pot reprezenta evenimentele importante presărate între linia destinului și cea a norocului, între linia morții și cea a revoltei, între linia ce desparte lumina de întuneric.
Felicitări ! Cea mai bună poezie pe ziua de azi.
Să ne micșorăm cât o gămălie de ac pentru a trece prin el nefericirea cusută ca blazon pe pielea vieții, pentru a ști unde ne situăm în raport cu divinitatea.
Gările pot reprezenta evenimentele importante presărate între linia destinului și cea a norocului, între linia morții și cea a revoltei, între linia ce desparte lumina de întuneric.
Felicitări ! Cea mai bună poezie pe ziua de azi.
Pe textul:
„ir 1985" de marin badea
0 suflu
ContextTimpul ritmează viața în secunde rotunde și egale, iar dacă am fi atenți la pulsațiile temporale tot timpul, plictisul s-ar întinde la maxim, de la un capăt la altul al ființei, avem noroc că înlocuim dimensiunea lui cu dimensiunea iubirii pe care o bem ca un vin spumos, și de dimensiunea decepțiilor cu gust de pelin.
Eu n-aș iubi ca o sare de mare, ci ca un extaz cu aromă de miere, aș iubi precum nuanța roz, aș iubi precum o poezie desăvârșită.
Eu n-aș iubi ca o sare de mare, ci ca un extaz cu aromă de miere, aș iubi precum nuanța roz, aș iubi precum o poezie desăvârșită.
Pe textul:
„Vise de o mie de nopți" de Angi Cristea
0 suflu
ContextEșecurile întotdeauna vor însemna puținul dintr-un lucru bun și aproape totul dintr-un lucru rău, ele tasează buruienile pe care calcă țanțoș succesele, iar dacă lumea ar fi impregnată până la exces cu o singură nuanță, atunci aceasta ar fi cu siguranță griul, un amestec de alb mucegăit și de negru proaspăt.
Tot ce acoperă esențele este supus alterării, se descompune la un moment dat, doar esențele prefigurează nemurirea, așa că să ne cultivăm esențele în imanența noastră, pentru a avea acces la perenitate.
Tot ce acoperă esențele este supus alterării, se descompune la un moment dat, doar esențele prefigurează nemurirea, așa că să ne cultivăm esențele în imanența noastră, pentru a avea acces la perenitate.
Pe textul:
„[în ciuda întunericului]" de Daniel Dăian
0 suflu
ContextSingurătatea dezlipește liniștea de pe pereți și o pliază peste intimitate, unde interacționează cu gândurile specializate în a exprima solitudinea, care are alergie față de social și societate, primind lumină suficientă pentru a proiecta gândurile în lumea fascinantă a cărților.
Parcă nimic nu poate să doară mai mult decât niște lacrimi traumatizate, trântite de colțul ascuțit al unei realități contondente.
Parcă nimic nu poate să doară mai mult decât niște lacrimi traumatizate, trântite de colțul ascuțit al unei realități contondente.
Pe textul:
„Bypass" de Antonia-Luiza Zavalic
0 suflu
ContextMagia a schimbat amprentele obișnuitului, firescului și stereotipiei, a interferat cu misticul și a creat o prorocire despre sensurile metafizice ale vieții și ale omului, ascunsă în seiful misterului pe care îl cunoaște doar divinul.
Sinele îl asociez cu forța vitală a imanenței, cu ceva puternic și indestructibil, influențând benefic ființa, însă în poezie sinele este travestit în fluture, ceva gingaș și fragil.
Între minus și plus, poezia înaintează cu siguranță înspre plus.
Sinele îl asociez cu forța vitală a imanenței, cu ceva puternic și indestructibil, influențând benefic ființa, însă în poezie sinele este travestit în fluture, ceva gingaș și fragil.
Între minus și plus, poezia înaintează cu siguranță înspre plus.
Pe textul:
„ Un plus de eternitate " de Maria Elena Chindea
0 suflu
ContextDescrii cu ironie virulentă o femeie depresivă, dezechilibrată, îi ironizezi îmbrăcămintea, pentru a insinua că sub ea se află o doamnă care are ceva de ascuns, sarcasmul pune pe foc toate fustele și rochiile de vară, o femeie de gheață din moment ce nici căldura și nici flăcările nu reușesc să o încălzească, nici pe dinăuntru, nici pe dinafară, și eu cred că nu spitalul plânge după ea, ci ea plânge după spital.
Pe textul:
„Stimată doamnă, nestemata altuia (II)." de Bot Eugen Iulian
0 suflu
ContextNu pot să-mi imaginez cum poți să scrii poezii bune fără să fii poet, vezi poezia ca o marfă de marketing, însă și aceasta trebuie concepută cu talent, pentru a fi vandabilă, poemele tale nu sunt inspirate din fundăturile craniului, unde au fost exilate gândurile de tip rebut, ci din iluminările sinapselor și seismele sufletului.
Tu nu ești poetesă de second hand, căci poeziile tale ar trebui expuse într-un magazin cu obiecte de lux, la categoria Artă.
Tu nu ești poetesă de second hand, căci poeziile tale ar trebui expuse într-un magazin cu obiecte de lux, la categoria Artă.
Pe textul:
„poetu'" de Miruna Dima
0 suflu
ContextDacă dimineața se prefigurează a fi încărcată cu bună-dispoziție, ziua dobândește eufonii, euforizând gândurile ale căror temeri se transmit corpului.
Nu îmi plac întâmplările fortuite, cu doză mare de hazard, ci unele construite pe temeliile rațiunii, care ordonează haosul în jurul consecvenței, manipulând rutina și obiceiurile în folosul ei.
O poezie scurtă, ca o dimineață pusă într-o zi.
Nu îmi plac întâmplările fortuite, cu doză mare de hazard, ci unele construite pe temeliile rațiunii, care ordonează haosul în jurul consecvenței, manipulând rutina și obiceiurile în folosul ei.
O poezie scurtă, ca o dimineață pusă într-o zi.
Pe textul:
„Ziua să înceapă cum trebuie" de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextO poezie reflexivă presărată în unele locuri cu absurdități (absurdul va absurdiza peren), în care neantul proliferează, însă te întreb ești de partea vieții sau a neantului, căci scrii : neantul prin propria perspectivă va triumfa nealterat.
Am pășit pe planeta absurdității, însă nu mi-am putut imagina transcendența neantului în sine însuși, pe când absurdul existentului îl percep zi de zi.
Am pășit pe planeta absurdității, însă nu mi-am putut imagina transcendența neantului în sine însuși, pe când absurdul existentului îl percep zi de zi.
Pe textul:
„Sofisme" de Liviu-Ioan Muresan
0 suflu
Context