RRrazvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
roman
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Aș vrea ca Spiritul și atmosfera Sărbătorilor de iarnă să dăinuie și în celelalte anotimpuri, pomul de iarnă cu betele lucitoare, instalații electrice cu luminiscențe policrome și globurile de tot felul, să rămână tot anul nou în apartamente, iar cadourile să ni le facem reciproc lunar.
Însă acestea sunt „vise” după care îmi ascund idealurile, care sunt promisiuni și minciuni în același timp.
Însă acestea sunt „vise” după care îmi ascund idealurile, care sunt promisiuni și minciuni în același timp.
Pe textul:
„magia colindelor" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
Context„Antidotul pentru naivitate” e un set de „injecții” care conțin substanțele realismului, experienței, circumspecției și maturității.
Dacă facem din viață un „grafic” trasat „între abscisă și ordonată”, având ca sistem de referință „revoluția”, care a introdus în existență alte matrici cu totul diferite față de cele de dinaintea revoluției, acest grafic va avea sinuozități, cu urcări și coborâri, având similitudini cu oscilațiile stărilor sufletești.
Dacă facem din viață un „grafic” trasat „între abscisă și ordonată”, având ca sistem de referință „revoluția”, care a introdus în existență alte matrici cu totul diferite față de cele de dinaintea revoluției, acest grafic va avea sinuozități, cu urcări și coborâri, având similitudini cu oscilațiile stărilor sufletești.
Pe textul:
„Dragă M (3)" de Florentina-Loredana Dalian
0 suflu
ContextPoetul cu „neobișnuitul din el făcând pe obișnuitul în fiecare zi”, stă în fața poemului său, în care percepe cum „rătăcește inefabilul” prin labirinturile lirismului, căci „acesta este un poem care te colindă” dintr-un capăt în altul al ființei, centrul lui se învârte în jurul „mijlocului lumii”, „acesta este un poem ca un dinte ascuțit în minte”, care încearcă să rupă „lanțurile” cu care erau încătușate „minunile”.
Ești pe „jumătate” om afundat în mlaștina teluricului, și „pe jumătate” poet, zburând pe aripile poeziilor.
Ești pe „jumătate” om afundat în mlaștina teluricului, și „pe jumătate” poet, zburând pe aripile poeziilor.
Pe textul:
„acesta este un poem care se leagănă" de Daniel Dăian
0 suflu
Context„Frumosul” se dezvăluie privirii ce știe să exploreze profunzimile”, „într-o inefabilă și sacră magie”, deschizând „orizonturi noi” și vaste de estetică, și face din contemplație un sublim sincronizat cu ceea ce avem mai sensibil și pur în noi.
„Așteptarea” a ceva pozitiv naște „o pregătire subtilă” a unei celebrări a sărbătorii misterului vieții.
Îmi place să ascult vocea ta din poezie.
„Așteptarea” a ceva pozitiv naște „o pregătire subtilă” a unei celebrări a sărbătorii misterului vieții.
Îmi place să ascult vocea ta din poezie.
Pe textul:
„În diminețile acestor cuvinte " de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextÎn „visul acesta prea mare pentru niște insomnii atât de intense”, „toate cicatricile se desfac și urlă de durere”, din malformațiile ființei „cresc prelungiri nefirești”, în care se întrevede sinistrul, despicând „în așchii demențiale” un ființial distorsionat care nu mai „încape sub piele”.
Poezia eliberează durerea indusă de „gândurile negre” ce „înjunghie retina”.
Poezia eliberează durerea indusă de „gândurile negre” ce „înjunghie retina”.
Pe textul:
„celuloid" de Nuta Istrate Gangan
0 suflu
ContextȘTEFAN
Mulțumesc pentru felicitări, îți doresc ca în anul care vine poeziile tale să dăruiască o lumină în care să se întrevadă sănătatea și fericirea.
Mulțumesc pentru felicitări, îți doresc ca în anul care vine poeziile tale să dăruiască o lumină în care să se întrevadă sănătatea și fericirea.
Pe textul:
„Dementul. Miere, copac și rădăcină" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextMi-a plăcut ultimul vers, „până când leii vor mieuna de rușine”, eu văd aici o reducere, o micșorare, o degenerescență a leului imitând pisica, e ca și cum omul curajos și-ar pierde curajul și ar deveni laș, fetișizând umilința și onctuozitatea.
O poezie de dragoste decentă, împrăștiind un „abur romantic, un fum aromatic”, având concentrația unui pahar de „vin” plin jumătate cu sifon.
O poezie de dragoste decentă, împrăștiind un „abur romantic, un fum aromatic”, având concentrația unui pahar de „vin” plin jumătate cu sifon.
Pe textul:
„Noaptea felinelor calmate" de Daniel Bălan
0 suflu
Context„Timpul bolnav”, îmbolnăvit de oameni, „se strecoară încet pe sub ușă spre lumea de afară”, „bizară”, cu pusee de aprehensiuni, care trec și revin, spaima noastră e să nu ne „subțiem”, să nu ne diluăm până la uitarea de sine, să nu facem din „suflet” un „cocon”.
Prin „aerul ce se subția”, „frenezia acută, nebună”, lubrică, făcea din viață „un număr de streeptease lasciv”, iar noi, indignați, ne reîntorceam înspre somnolență, ca mod de a fi.
Prin „aerul ce se subția”, „frenezia acută, nebună”, lubrică, făcea din viață „un număr de streeptease lasciv”, iar noi, indignați, ne reîntorceam înspre somnolență, ca mod de a fi.
Pe textul:
„Sufletul meu loc comun pustiu" de petre ioan cretu
0 suflu
ContextCe optimistă mi se pari când afirmi „ah ce iarnă frumoasă vom trăi”, după care ești sceptică, căci scrii : „Crăciunul ca de fiecare dată devine scălâmbăială comercială, un ho ho ho promoțional”, și apoi pesimistă : „singurătatea se întinde ca o plagă”, „roade din interior”, eu cred însă că solitudinea fructificată în activități spirituale toarnă balsam în lăuntricul devastat de interacțiunile radiale ale socialului.
Poezia are lumină de „decembrie”.
Poezia are lumină de „decembrie”.
Pe textul:
„decembrie" de Nuta Istrate Gangan
0 suflu
ContextPoezia are metafore și atât, ar fi fost mai bine ca în miezul metaforelor să se afle sensuri mai adânci, care să exprime emoții, stări, reflecții, ce se află în penurie în această poezie, în care strofele nu sunt legate între ele de o temă unitară.
Nu am văzut în poezie, din păcate, „înaltele semne ale spiritului”.
Nu am văzut în poezie, din păcate, „înaltele semne ale spiritului”.
Pe textul:
„de iarnă" de Anisoara Iordache
0 suflu
ContextViața e un imens „spital”, cu oameni în diverse stadii maladive, cu boala proliferând și profitând de retragerea sănătății ca un reflux, lăsând reminiscențe morbide prin care rătăcește, debusolat, psihicul.
Sunt mai multe tipuri de bolnavi : „cei nemângâiați, cu somnul în spasme și chinul în ochi”, cei care s-au obișnuit cu moartea, care le-a desenat pe piele paloarea sepulcrală, și cei îngrijorați, care se întreabă „ce se întâmplă” cu ei.
Sunt mai multe tipuri de bolnavi : „cei nemângâiați, cu somnul în spasme și chinul în ochi”, cei care s-au obișnuit cu moartea, care le-a desenat pe piele paloarea sepulcrală, și cei îngrijorați, care se întreabă „ce se întâmplă” cu ei.
Pe textul:
„Salonul de trecere" de petre ioan cretu
0 suflu
Context„Universul nu se clatină niciodată”, fiind aproape infinit, în schimb omul se clatină zilnic, e bine că e flexibil și nu se rupe în bucăți non-ființiale, efemeritatea lui e jalnică, încearcă să se cațăre în „pomul vieții, cu rădăcinile înfipte-n infinit”, însă cade și fiecare cădere e o nouă experiență.
Ziua primește „lumina în flux” variabil, depinzând de timp și de anotimpuri.
Ziua primește „lumina în flux” variabil, depinzând de timp și de anotimpuri.
Pe textul:
„La fel cum..." de Silviu Somesanu
0 suflu
ContextNinsoarea, frigul și înghețul au asociații cu nefiindul, căci „sentimentele” își pierd căldura alungate prin „nenumărate tunele”, „lumina va decupa” din gânduri „cuvintele nerostite”, iar timpul țese din destin „povestea” vieții, fiecare om având o poveste asemănătoare și totuși distinctă de a celorlalți oameni.
Efemerul își crește „țipetele orfane”, zgribulite de „zăpada” ca un reziduu al cerului, desfășurat în „ruginite secunde”, pe când „veșnicia” transformă „trupurile mutilate” de viață în entități spirituale.
Efemerul își crește „țipetele orfane”, zgribulite de „zăpada” ca un reziduu al cerului, desfășurat în „ruginite secunde”, pe când „veșnicia” transformă „trupurile mutilate” de viață în entități spirituale.
Pe textul:
„... și doar atunci va începe să ningă" de Daniela Luminita Teleoaca
0 suflu
Context„Mii și mii de fluturi” îi asociez cu libertatea împărțită la numărul total al oamenilor, fragilă ca și fluturii, pe când „insectele ce invadează orașul” și se lipesc imund de tot, au ceva din mizeria fetidă și promiscuă.
„Închizi ochii” și percepi o lume în mișcare, monotonă și stereotipă, care face aceleași lucruri zi de zi, fără să-și dea seama, iar oamenii nu schimbă nimic din existența lor, având o frică angoasantă față de inedit, versatil și schimbător, și au ceva din „lepidoptere”.
„Închizi ochii” și percepi o lume în mișcare, monotonă și stereotipă, care face aceleași lucruri zi de zi, fără să-și dea seama, iar oamenii nu schimbă nimic din existența lor, având o frică angoasantă față de inedit, versatil și schimbător, și au ceva din „lepidoptere”.
Pe textul:
„lepidoptere" de catalina marincas
0 suflu
ContextSă avem dreptul de a privi „pe fereastră” panorama vieții, pentru a vea dreptul la libertatea subtilă, invizibilă a ființei care cugetă și-și pune întrebări, „ce minune mare e viața” dacă o privim de deasupra, din cer, și am fi recunoscători ei de a fi împodobiți cu ontologic, dacă nu ar fi „99% durere și 1% bucurie”.
Iluziile despre frumusețea vieții s-au spulberat, e prea multă mizerie în lume pentru a fi siderați, uimiți de estetica din existență, iar dezamăgirea supurează în plăgile „amărăciunii”.
Iluziile despre frumusețea vieții s-au spulberat, e prea multă mizerie în lume pentru a fi siderați, uimiți de estetica din existență, iar dezamăgirea supurează în plăgile „amărăciunii”.
Pe textul:
„printre surle și trâmbițe" de Cristina-Monica Moldoveanu
0 suflu
Context„E atât de multă liniște în jur”, încât auzi cum vorbește singurătatea, aglutinezi cuvintele pentru a face un „zid de apărare” împotriva tumultului al cărui vacarm destramă „urzeala lacrimilor”, și dacă s-ar inventa un cuvânt care să „rupă lumea în două”, acesta ar fi ermetic închis într-un seif, având similitudini cu Cutia Pandorei.
Ferice de tine că ai „obținut aurul alchimiștilor”, deocamdată încerc să extrag din poezie corpusculi auriferi.
Ferice de tine că ai „obținut aurul alchimiștilor”, deocamdată încerc să extrag din poezie corpusculi auriferi.
Pe textul:
„un ultim gând" de Macovei Costel
0 suflu
ContextIubita ta îmi creează impresia că alternează apropierea cu depărtarea, când se apropie și-ți lasă „visul” fantezist despre ea „să facă ce-o vrea”, acutizându-ți „instinctul” erotic, când se depărtează de dorințele tale, i-e „teamă și fuge” și atunci o vezi „îmbrăcată în haine de frig” cum „se uită cruciș”.
De aceea o vrei alături de tine, însă să „nu spună nimic”, de teamă ca să nu te rănească cuvintele ei.
De aceea o vrei alături de tine, însă să „nu spună nimic”, de teamă ca să nu te rănească cuvintele ei.
Pe textul:
„spune-mi iubito" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
ContextCÃTÃLINA
Sunt recunoscător pentru comentariile pe care le faci poeziilor proprii, gândurile tale se mișcă cu viteze impresionante și lasă luminiscențe în cuvinte, se multiplică, încât pentru a le îmbrăca este nevoie de un „costum imens”, care are mărimea sistemului solar.
Sunt recunoscător pentru comentariile pe care le faci poeziilor proprii, gândurile tale se mișcă cu viteze impresionante și lasă luminiscențe în cuvinte, se multiplică, încât pentru a le îmbrăca este nevoie de un „costum imens”, care are mărimea sistemului solar.
Pe textul:
„Aș îmbrăca biroul într-un costum imens" de razvan rachieriu
0 suflu
ContextCÃTÃLINA
Mă bucur că ți-a plăcut idila dintre șobolan și pisică.
Poezia e o „ironie subtilă” despre cum doi dușmani naturali pot sta alături, unindu-și viețile.
Poate voi mai scrie poezii despre pisici.
Te-am regăsit în comentariu aceeași, sensibilă și profundă în același timp.
Mă bucur că ți-a plăcut idila dintre șobolan și pisică.
Poezia e o „ironie subtilă” despre cum doi dușmani naturali pot sta alături, unindu-și viețile.
Poate voi mai scrie poezii despre pisici.
Te-am regăsit în comentariu aceeași, sensibilă și profundă în același timp.
Pe textul:
„Un bețiv în chiloți. Șobolanul și pisica" de razvan rachieriu
0 suflu
Context„Zi de zi fericirea visată s-a tot erodat sub ploaia de griji”, atrăgând către om spectrul nefericirii, bântuind în căutarea sufletelor pierdute, „rugina rutinei” s-a depus pe articulațiile unei vieți sincopate de stereotip, insipid și întrebări fără răspuns.
„Privim cu ciudă oglinda”, căci ea reflectă în ochii noștri încețoșarea cu multe dioptrii, fiindcă percepem cum o altă lume insidioasă se pliază pe lumea noastră.
„Privim cu ciudă oglinda”, căci ea reflectă în ochii noștri încețoșarea cu multe dioptrii, fiindcă percepem cum o altă lume insidioasă se pliază pe lumea noastră.
Pe textul:
„stigăt în noapte" de Ioan Postolache-Doljești
0 suflu
Context