razvan rachieriu
Verificat@razvan-rachieriu
„O boala invinsa este viata omului”
Loc de naștere: Târgu Ocna Copilăria și adolescenta am petrecut-o în Roman Domiciliul actual: Municipul Roman Stare civilă: divorțat Am urmat cursurile Liceului Roman-Vodă, profilul matematică-fizică Am absolvit Facultatea de Științe Economice din Iași În prezent sunt economist la SNGN Romgaz S.A. Secția Roman Pasiuni: cititul cărților ( o zi…
Dezvoltarea personală a omului e importantă, fiindcă ea favorizează accesul la profunzimile sale, și facilitează cunoașterea de sine și psihologia umanității.
Bună-dispoziția a apărut brusc în stările proprii prin comentariul tău.
Pe textul:
„Ființa superioară. Vulgul și artiștii" de razvan rachieriu
Poezia ta ''zboară'' frumos și maiestuos printre tenebre și întunecimi.
Pe textul:
„pseudoiubiri" de Daniela Luminita Teleoaca
Sonetul tău clasic a pictat un tablou în care se întrezărește ''pajiștea umană''.
Pe textul:
„agonia" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„Mesteacăn de flăcări sinele" de Maria Elena Chindea
Simt ritmurile și pulsațiile puternice ale poeziei.
Pe textul:
„roata din față a dispărut într-o indiferentă și îndepărtată ninsoare" de Daniel Dăian
O poezie scurtă ca un ''țipăt'' în tăcerea luminii.
Pe textul:
„promisiunea" de Dorina Șișu
O poezie ca niște ''valuri'' fără mare.
Pe textul:
„Cu pânzele întinse corăbiile vieții" de Silviu Somesanu
Pe textul:
„agonia (2)" de Ștefan Petrea
Pe textul:
„steluță de gheață" de Ioan Postolache-Doljești
Ești specific și special, ai un mod aparte de bunătate, cum mă gratulezi tu cu aprecieri nu o face nimeni, drept pentru care îți sunt recunoscător.
NUȚA
Un poem ce are o ''forță a imaginației'', care nu descrie ''stări comune'', ci neobișnuite, ce are ''coerență'' și profunzime, nu poate fi ''prozaic'' și ''steril''.
Pe textul:
„Cercuri concentrice și ceruri. Entitățile care conduc viața" de razvan rachieriu
O poezie ca o confesiune.
Pe textul:
„O altă ipostază (mamei plecată în lumea fără timp)" de Teodor Dume
Îmi place cum se întinde ''umbra'' poemului, e o umbră specială în spatele căreia se mișcă poetul.
Pe textul:
„nici tu nu vrei să fii om fără umbră" de Ștefan Petrea
În ''singurătate'' poemul e un ''trofeu'' de care te-ai atașat, pe care sunt imprimate cuvintele poetice.
Pe textul:
„voluptatea singurătății " de Macovei Costel
Poezia este un exemplu de clasic și modern, care coexistă în simbioză.
Pe textul:
„nadir mărunt" de Ștefan Petrea
O poezie ce se deschide înspre valoare.
Pe textul:
„labirint ființial" de Bejliu Anne-Marie
Pe textul:
„De-a confuzia" de Paul Alex
Plăcerea e și mai mare din partea mea, căci a trecut prin bucurie și a ajuns în spirit, transformată în mulțumire spirituală.
Cum reușești tu să aduci lumina în conștiința mea lirică !
Pe textul:
„Să iertăm. CD în minte" de razvan rachieriu
Ai vrea ca ''dorul'' tău să fie satisfăcut de experiența ''zborului'', atât în ''proximitatea morții'', cât și în apropierea fericirii.
Pe textul:
„autoportret" de Ștefan Petrea
Steluța ta mi-a produs un efect benefic având similitudini cu aducerea unei stele adevărate în spațiile esoterice și de anvergură ale minții.
Îți aștept cu nerăbdare cuvintele tale luminiscente, în intrinsecitatea cărora stau bunătatea și obiectivul.
Pe textul:
„Ce a pățit suferința. Prodigiosul și fericirea" de razvan rachieriu
noaptea are frisoane
când se așază
peste cimitir.
''Aura toamnei''
prinde în ea
o frunză melancolică
care a răcit
la contactul
cu pământul umed.
''După multe toamne''-
vârsta a căpătat riduri
în oglinda ei
se privește o bătrână
anii s-au adunat
în haine tot mai strâmte.
Pe textul:
„Jizō " de Cristina Rusu
