Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

nadir mărunt

sonet clasic

1 min lectură·
Mediu
tiran priveam în ochii tăi, femeie
și izvodeam în tine ascunzișuri
alunecând pe-a inimii tăișuri
acolo unde timp întreg se-ncheie.
acoperiți în brâuri cu frunzișuri
pășeam pe a exodului alee
nadir mărunt eram, tu dumnezee
clădind păcatului acoperișuri.
erai departe și-mi erai chemare
năpăstuită-n pântece de prunci
cu soarta lor în desfrânări amare.
eram la luptă dreaptă pe atunci,
pe grai de scoarță mi-ai trimis scrisoare
că îndoiala ta o s-o arunci
012.531
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
72
Citire
1 min
Versuri
14
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “nadir mărunt.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14098758/nadir-marunt

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
O poezie ce unește prin liantul cuvintelor zenitul cu ''nadirul'', care luminează ''ascunzișurile'' iubirii în care ''îndoiala'' se destramă.
Poezia este un exemplu de clasic și modern, care coexistă în simbioză.
0