Rămășițe de tinerețe 3

Esti cool daca poti face asta... cu parapanta ai incercat sa te dai? Vladimir, unul din aia de viseaza din cauza ta.

trebuie mare atenție și multă băgare de seamă. noaptea are umerii cam șubrezi, mai ales stângul că a fost lucrătoare la poștă, dar de când a făcut spondiloză i-au dat liber. iar pe de altă parte nu știu cât e de frumos să arunci așa, cu cuvinte... părerea mea!

Vladimir - nu sunt mai cool decat cei care mai pot visa, fara sa devina cosmarul altcuiva. Iar parapanta... o las celor carora le place sa se uite si al ei, macar asa, lumea... cum se tot trantesc singuri de pamant.

Lucian - pai tu ar trebui sa stii cat e de frumos sa arunci asa, cu cuvinte...

credeam, nene radule, că matale ții la glumă, mai ales că perioada aceea din titlu, tinerețea, chiar dacă e numai în rămășițe, mai știe și să râdă; parol monșer! da\' ori ți s-a părut vreo ceva, ori ai luat-o parcă prea în serios.
eu venisem binedispus, acuma parcă...

Lucian, sunt gata sa-mi fac mea culpa, harakiri, parul blond :), sa ma dau cu parapanta... daca nu tin la gluma. Doar ca pe-aici e mai greu uneori sa intrevezi granita dintre gluma si... negluma:) Si-apoi, am raspuns frumos... Puteam sa ma refer la faptul ca si matale scrii si, prin urmare, arunci cu cuvinte in oameni :) Puteam, nu? Si cine-o sa stie? :)

Poeziile acestea minuscule si concentrate parca te readuc la viata. Ce ti s-a intamplat in ultima vreme ? De ce asa scurte si de ce personale ?
Nu trebuie sa-mi raspunzi. Poezia/poetul nu se explica dar cititorul e liber sa intrebe.

poate poezia/poetul nu trebuie sa se explice... dar eu nu sunt nici una, nici alta :) Sunt niste texte ceva mai veci, care, insa, din pacate, mi se potrivesc iarasi pe urmele pasilor... De ce scurte? Pentru ca, uneori, sunt prea multe cuvinte in lume...

Radule ai devenit excesiv de serios de cand te-ai urcat pe umerii noptii desi probabil daca ar fi fost adevarat, asta ti-ar fi dat o vedere mai larga ca sa poti intelege ca primul meu comentariu a fost doar o gluma... promit ca data viitoare cand te voi comenta sa las la usa simtul umorului... macar un ceai sa-i fi facut si lui saracul... of, lume.

Vladimir, chiar ma pregatesc de parapanta... daca toti ziceti ca glumiti :) Si nu sunt excesiv de serios. poPte, uneori, excesiv de usor de atins. Si nu-ti lasa umorul de-o parte ca eu tin la textele mele :) Ceai... Hm, nu prea beau, dar pot sa-i ofer ciocolata calda.

cuvintele tale mi-au sugerat imaginea celui mai scund care se urcă pe umerii celui mai înalt să privească și el peste zid libertatea...
cu prietenie,

Mă gândeam că ai putea profita să arunci când un cuvânt când o stea în oamenii care dorm.Așa ai reuși să le luminezi visul.Ar fi o mare bucurie pentru tine.Cu prietenie,Anne-Marie.

Costin - uneori si cel inalt se poate urca pe umerii celui scund ca sa poata privi peste zid :)

Anne-Marie - ca sa arunci cu stele, trebuie sa le ai... Si, desigur, nu ma refer la cele date cu nivel 120 :)

Stelele sunt ideile, gândurile albe.Și nu cred că nu există undeva rătăcite și ele în mintea ta.Stelele de aici se aruncă în general sub un unghi de 120grade(nu știu să bat grad) adică obtuz și nu leg de textul tău așa ceva.

Poti colora lumi, folosind cuvintele, iar, in cazul meu, pot spune ca ai reusit sa desenezi stelute, pe cerul meu, pentru ca e frumoasa ideea, iar putine cuvinte pot transmite uneori foarte mult...

Multumesc Adria pentru... cuvinte si pentru trecere.