Petrea Marian Iulian

Poeme de demult *** Printre stele Harta stelelor… Ai citit vreodată o carte plină de poeme!? Câte pagini conținea? Câte titluri, câte teme?! Câte dileme aborda? Cer înstelat…

"Da, iubito, aștept o Moarte..." Îi spun, privind mormântul rece, Că doar atât mă mai desparte De trupul care se petrece... "Privesc în gol, nefericito..." Și tac, privind mormântul

Poeme de demult *** Zburând Printre Nori “ - Privește-i! Nori albi, al unui Cer, al meu, al tău…” “ - Chiar așa de mult contează? oricum, sunt atât de departe… atât de departe de noi…

Un soare stinge glasuri moi - Cu umbrele prinse de lumină, Dureri încinge prin copacii goi, Iar frunzele, desprinse, se alină... Îndurerate, pe pământul umed, Fire dulci de iarbă, se

Poeme de demult *** Pelerini sub lumina lunii Lună plină, de ce norii te înconjoară? De ce lupii… urlând în noapte, aduc teama către pelerinii care ca și tine, cu sceptrele lor, țin în

Cartea Poemelor *** 11 *** Știam că te-ntristezi adeseori Să cuget, uneori, la tot ce mă-ncongioară, Mi-ar fi util, drept introspecție interioară; Oare mi-o șade bine, când mă

Poeme de demult *** Căutând un înger Unde ești, îngeraș al păcii? Că doresc să o regăsesc, să o văd împrăștiată de aripile tale, în toată lumea… Unde ești, îngeraș al iubirii? Că

Poeme de demult *** Porumbel ceresc Ah, drag porumbel, venit-ai la mine să-mi binecuvântezi ziua lângă fereastră, în acest loc unde, în tăcere, îmi adun părți de credință și mă rog...

Cartea Poemelor *** 18 *** Clipa în care priveam amândoi răsăritul E devreme… Nici măcar... norii, nu și-au schimbat culoarea… Doar ceața, persistentă, se simte-n largul

Poeme de demult *** Cunună de nuferi « Þi-ai pus cunună, Gingașă zână ! » Spuneau lebedele Scuturandu-și aripile Deasupra lacului, Sub clar de lună Și colo sus, pe cerul

Îmi strâng amarul sub frunze, Cu dor ca să-mi satur viori, De-mi frâng o durere-ntre buze Și mor, sub nori călători... Adesea priveam câmpii aurii Sub soarele prins într-un

Cartea Poemelor *** 38 *** La stână Câinii, latră-n zori de ziuă, În fața ușii, adunându-se împreună De-și cheamă stăpînii… Dar… nici un zgomot nu s-aude… Poate doar natura, cu

Priveam sicriul tău de plumb, Cu umbre frânt de lună rece, Răzbind prin Univers, pe rând, Cu frunze scuturate-n vânt Iubind pustiul greu, flămând, Sub dor de plumb și lună rece. "Sunt aici,

Parcă-ți revăd umbra, sub potecile lumii, Șezând pe banca unde noi ne-am cunoscut, Când însăși noaptea blândă, scris-a lunii: "Întru nestinse amintiri, primul sărut" Și ți-am dat tot ce am avut:

Poeme de demult *** Înflorind în taina nopții Cândva, cristale din stele Cădeau… Pe-atunci, zânele bune, În visele mele, Dansau… Undeva, norii acopereau lumina, Cu mantaua

Cartea Poemelor *** 27 *** Măștile semenilor mei Vai ! Aș vrea… să nu vă mai văd, în calea ochilor mei, Măștile voastre draguțe de statui ! Pe cât îs io, de păcătos și n-aș

"Þi-am dat inima mea, iubito..." I-am spus, cu voce stinsă, În ziua despărțirii... Devin o umbră frântă-n drum, Ce tremură, de vânt atinsă - O lacrimă absentă-n scrum, Sub marmură, cu voce

Cartea Poemelor *** 19 *** Însingurare voită Cândva, un tânăr privea bolta cerească Încercând să numere rând pe rând, câte o stea; Ale sale, păreau să fie toate, căci,

Când mă retrag în lumea mea Cu strunele de harfă rupte, Îmi amintesc cu drag, de ea, Șezând pe stâncile abrupte; Dar privirea-mi cată cerul, Tot sperând ca să-mi

Cartea Poemelor *** 29 *** Parfum de ploaie Călătoresc nestingherite, speranțele verzi, Prin firele de iarbă ce se-ndoaie mlădios Sub atingerea vântului, Iar lăcustele,

Poeme de demult *** Trandafirul și prințesa Privește la mine Cu ochii tăi, plini de onestitate Și-mi voi schimba culoarea petalelor mele în alb; Privește la mine, plină de

Poeme de demult *** Întrebare în miez de noapte Răspunsuri găsite, adânc, în mintea cuiva, atunci când se uită la cer, deasupra și dincolo de ceea ce cunoaște… cu ușurință, Moartea …

Mă trec fiori, sub larma ploii, Când fulger frânge depărtare, Iar între nori, zăream eroii, Cu glas spre veșnica chemare. Am mas lângă viori, în zare, Că urlă copaci amăgitori, Cu

Iarăși am rămas pe gânduri, Scurs acolo, dintre ramuri, Că de zor, prin anotimpuri Îmi prind dor de alte vremuri. Mai confuz ca-n alte dăți, Vântul suflă, cu putere - Mi-au ajuns