Poezie
Măștile semenilor mei
Cartea Poemelor I - CH27
2 min lectură·
Mediu
Cartea Poemelor
*** 27 ***
Măștile semenilor mei
Vai ! Aș vrea… să nu vă mai văd, în calea ochilor mei,
Măștile voastre draguțe de statui !
Pe cât îs io, de păcătos și n-aș dori nici un minut, să fiu ca voi,
Împărtășind iluziile verzi - albastre, ce vi le etalați oricui;
Iaca, seara vine și n-ați privi în urma voastră, nici o clipă,
La falsitatea ce vă stă cunună-n creștet, dulce podoabă,
Că vă trădează, de nici măcar n-ați ști nimic
De acea durere ce vi-i sortită,
La vremea când moartea drumurile, le separă,
De toate ce-ați făcut, vi le destramă…
Pe cât aș fi io, de ridicol, când nu suport acestea și v-aș spune,
Pe-atât de încrâncenați ați fi, în lupta voastră cu o umbră,
De-acu’-i colo, ș-apoi, dincolo, ca un miracol făr’ de rost,
La care vestea v-ar suprinde-n mlaștinile iluziei
În care se complace multă lume,
De fiecare o să umblați, bezmetici, creduli …
Dar oare, ca să iubiți, veți ști, că vai de soarta noastră,
Când moartea, ne calcă iară pe urmă?!
Vai ! Aș fi vrut să fi smuls toate măștile semenilor mei,
Ca astfel, nimeni să nu fi fost dator nimănui !
La cât aș putea fi io, de rău, nici n-aș clipi,
Când sângele-mi din vene, va să-mi curgă-n șuvoi,
Eliberând miile de clipe blestemate
În care te zbati, drept unu’a nimănui
Și care doar moartea ar vrea să-l aibă victimă,
În clipele-i de teamă,
La care va sta trează,
Ca un fugar ce-i hăituit
De nebunie împlinită,
Iar noaptea o ascunde, pe lună plină,
În ceața viselor în care-și leagănă-n-tre degete o lamă…
La cât aș putea fi eu de rece, aș putea-ndrăzni
Să umblu făr’ de teamă, printr-al iernii viscol,
Chiar de-oi cădea deodată, mort,
Când suflul său, mă va răpune,
Iară în gând, să văd doar munții ‘nalți
Pe care tre’ să-i urc,
De-n creștetu’ lor
Să ating norii, cu o mână,
În timp ce ochii-mi să privească, dincolo,
Într-o altă lume, în care nu-i falsitate…
Și-n care semenii mei,
Să nu-și mai poarte măști de atot-iubitori,
Iar sufletele, încet, încet,
Sa-și stingă cea lumină…
©Th3Mirr0r
00860
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Petrea Marian Iulian
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 358
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 49
- Actualizat
Cum sa citezi
Petrea Marian Iulian. “Măștile semenilor mei.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/petrea-marian-iulian/poezie/14019034/mastile-semenilor-meiComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.