Petrea Marian Iulian

Cartea Poemelor *** 12 *** Cândva… Din vârtejul amintirilor, Prins-a gându’ meu în treacăt, una; Cădeau, rând pe rând, petalele gingașe ale florilor Sădite cu drag,

Poeme de demult *** Dimineața de după Împrejur, liniște… În liniște, o umbră... Umbra, o femeie. Ea stă acolo, pe o bancă, plângând.. O lipsă a încrederii - încredere

Cartea Poemelor *** 30 *** Pânza de păianjen Într-un colț, uitat de lume, Pe sub streșini ruginite, Nici un zgomot, nu s-aude Dintre vreascurile rupte Când s-adună

Mi-e dor să mă despart de tine, Îmbrățișându-te, la tainic ceas, Când noaptea rece, plânge-n mine Și-n grabă-ți mor, sub al tău glas; Nu-ți vor mai curge lacrimi line, Tot întristându-te că n-am

Stelele sclipeau de zor, Printre sferele astrale Sărutându-mi un izvor, Cu glas rece, fiecare - Parcă-mi suspinau ușor, Dintre dulcea depărtare Ce alină-n noapte, dor, Când le trece la

Poeme de demult *** Trecut-au anii Anii au trecut... Eram mic copil, apoi tânăr; acum, sunt bătrân - un fir de iarbă crescând pe o pajiște. Trebuie să cad, știind că nou fir de

Trecut-a vremea noastră, draga mea, Cu flori în dulcea amintire În care poate noi, eram... cândva... Izvor și soaptă, de iubire; Dar tu, să-mi ierți dezamăgiri, Să uiți pe veci, al meu dezastru

Poeme de demult *** La ceas de sară Ceva timp în urmă, Amurgul schimba culori Iar eu, priveam spre ele, Ochii căutând s-ajungă În locu'-n care gândurile mele S-adună, în

Poeme de demult *** O clipă în care să-mi amintesc de primăvară Ah, da… îmi amintesc de primăvara În care toate-s înverzite Și-n care ghioceii, ca-ntr-un basm, aievea, Împletesc

Salt ofrandă veșnică iubirii, Din veșmântul frunzelor de nuc, Iar iederă flamândă, amintirii, Prin vântul viselor, mi-aduc. Pecetluiesc iubiri neîmplinite Cu umbre frânte-n

Poeme de demult *** Răsplata minții Minte și Inimă – Conversații Mintea - rece... ca gheața, Inima - caldă... precum focul… Întreb, într-o șoaptă: " - Cu ce preț dorința

Natura prinde iarăși viață Tremur în vânt, o șoaptă, Privind spre norii ce aleargă Cu murmur, ploaia coaptă, Stârnind memorii, să le spargă. Îmi prind în taină mintea, Cu pânze

Cartea Poemelor *** 31 *** Surâs de rândunică Privea frumoasa balerină, din ‘naltu’ cerului, către pământ, Cătând cu ochii săi gingași, un loc, un’ să planeze, Ca mai apoi,

Poeme de demult *** Simfonia Naturii Întrebat-am Sufletul meu De și-ar dori s-asculte, În zori de zi, Un cântec dulce Și răspuns-a-mi el Dintr-un colț stingher Ca i-ar

Un soare dulce se arată În orizontul umed Din care scurg, ca altadată O lacrimă, să cuget... Þin un fir de iarbă-n palmă Și zăresc un univers Din glasul fin, 'nodat în salbă Să-mi

Cartea Poemelor *** 32 *** Greierele pătimaș S-așterne seara, ca o pătură, Moale și fragedă, Înnegrind cerul, cu încetineală, Iar vântul, suflă… Florile, le

Cartea Poemelor *** 41 *** Mladioasa salcie Se scutură papura, când vântul bate mai tare, Iar spicu’-i împraștie puful fin, pretutindeni, Acoperind precum o pojghiță de gheață,

O, tu! Blândețea Sufletului meu, Mugur din izvorul primăverii, Cu dulce ploaie scuturi curcubeu Și vânt sub cântecul privighetorii! O, tu! Suplețea Sufletului meu, Ploaie și vânt cu dorul

Ceața deasă-mi scaldă mintea, Parcă vrând să-mi curme gânduri; Sub sărut mi-apasă fruntea, Tremurând, pitită-n aburi. Iar își scutură pe-alocuri Amintiri de frunze moarte, De îmi

Murgul paște liniștit Printre marea de verdeață Iar amurgul s-a ivit Dintr-a norilor dulceață; Tot acolo, pe câmpie, Vântul prinde cu putere Iarba-n câmp de bătălie Și pământul,

Þi-oi fi mereu vreun suflet drag Înfrânt de anii ce vor trece, Când mi-oi iubi toiag de fag Ori vorba-n vânt, sub apa rece? Dar n-oi mai fi în zori, pribeag, Cu gând că păseri vor să

Întind cu mâna nori fugari Și prind un soare umed Să-l dau copiilor ștrengari Ce-aleargă pe covorul neted, Ca să privesc în urma mea... Ating în treacăt ramuri reci, Să simt

Cartea Poemelor *** 4 *** Doar timpul În clipa când răspunsuri, nu găsești, Doar timpu’-ți va răspunde; Ș-acuma, tânăr, poate ești, Drept suflet, pe-astă lume; Iar

Laolaltă-n iarba 'naltă, Gânduri zboară iar, fugare Și durerea-n piept, tresaltă, Când mă pierd în depărtare; Am rămas iar prins sub gânduri În superba-mi fortăreață, Că vrăjmaș