Paul Bogdan

Niciodată nu am înțeles \"poezia matematică\" a Orianei și i-am spus asta de câte ori am avut ocazia. Această poezie este mult mai plăcută pentru mine decât altele fiind mai aproape de cele ce scriu eu.
Despre cele născute la subsolul acestei poezii aș vrea să-mi exprim și eu părerea.
Am în față pagina de autor a Orianei și ceea ce văd nu-mi place. Scrie foarte rar sau, poate, postează foarte rar un text pe site. Cel puțin mult mai rar decât o făcea cu un timp în urmă. O astfel de critică la adresa ei o descurajează și o să-i inducă o pauză în scris ceea ce nu este indicat pentru \"formarea mâinii\" unui scriitor.
Fiecare dintre noi avem perioade și perioade. Eu n-am mai scris ceva bun de luni de zile, aștept inspirațiunea cauzată de un motiv sau altul, de o trăire sau alta pe care, plin de ciudă, am să o exploatez la maxim. Căci ce ne face scriitori dacă nu redarea, printr-un exercițiu continuu, a experiențelor, sentimentelor, trăirilor noastre.
Eu zic că furtuna aceasta este o bagatelă și-i recomand Orianei mult calm.
De asemenea, cunoscând noua pasiune a ei pentru proză îi recomand să continue exercițiul în ambele tărâmuri ale literaturii deoarece, zic eu, are talent.

Interesanta imagine. Cine are ceva de spus spune. Atat de simplu si clar...

Am intalnit foarte potine poezii atat de scurte si de intregi cum este aceasta.

PS Un exemplu de acest gen care m-a impresionat profund este: \"Era atat de frumoasa incat cerul insusi se curba albastru\" NS

Cochilia este proprie nevertebratelor si nu broastei testoase care are... carapace.
Ce inseamna: \"Mâna mea dreaptă plânge cu retină carbonizată de copil\"? Nu ma refer la mana care plange (fapt posibil in poezie) ci la acea retina care... este lacrima?! Plange cu retina... prin retina... lucru neinteles deoarece nu se lacrimeaza nici cu nici prin retina. In rest, aceleasi imagini sofisticate si la moda

Am citit și eu cum am putut acest text și cred că este vorba de o limbă psalmico-matematică, boscorodită, deoarece înțelesul este clar doar în mintea autorului care se pare că a reușit să-și demonstreze propria teoremă a existenței.
Multe din \"axiomele\" și asocierile de idei de mai sus îmi par nonsensuri dar desigur... cum aș putea eu să-mi însușesc raționamentul autorului care trăiește în propriul univers spiritual?

După umila mea opinie \"bietul nostru intelectual\" a avut de suferit cu mult mai mult în perioada stalinistă atunci când era continuatorul unei tradiții ale valorilor intelecte precomuniste ce trebuia decimat. Intelectualul anilor 80 a fost în proporție de 99% un acceptant servil al regimului și un propagandist benevol... dar cine n-a fost?!
Iar dacă ar fi să căutăm o culpă pentru acea stare de fapt nu cred că am putea să acuzăm pe acela cu \"10 cuvinte în vocabular\" ci tot intelectualul \"fraternizant\" ar fi de arătat cu degetul, intelectual care având ca exemplu un Mihail Sadoveanu, a reușit să se descurce și prospere îmbrăcat în roșu.

Dragă Lupișor, nu știm cum să luăm legătura cu domnia ta de aceea am apelat la subsolul poeziei matale care îți va aduce acest comentariu prin mail... care va să zică legătura era în legătură cu o datorie de carte care nu s-a mai întors la stăpânul dânsei din motive de necomunicare. ID-ul de ym al meu este patrascanul. Rămân dator la domnia ta și scuze pentru folosirea minunatei dumitale poezii pe post de curier.

Cu stimă,
Paul

Mersi pentru păreri.. poate am sa schimb pe ici pe colo. În sfârșit fiecare dă din ce poate dar refrenul este creat să sune pe o limbă neînțeleasă iar albastrul, cerul cu tot ce cuprinde, l-am văzut căzându-ne pe case al naibii de intenționat și gerunzionat care va să zică, coană cristino, fiecare cu gerunziul... său.

Iar mersi de multe ori și să ne citim cu bine!

PS maestre nanu, punem o virgulă acolo, vere.

Bogdane, îți spun părerea mea cât mai pe scurt:
- Eva îl iubea pe Adam deoarece... nu avea de ales sau, mai bine zis, de unde alege?! :))
- Iubirea nu distruge arta, dimpotrivă. Nu se există act de creație autentică fără iubire :)
- Pentru Dumnezeu reprezinți cam ceea ce reprezintă un fiu pentru un tată sau, mai pe înțelesul nostru, ce reprezintă cea mai bună și iubită poezie a ta pentru tine

și... cam atât.

Baftă!

Uitasem de povestioara asta. Trebuie sa apara impreuna cu celelalte doua povestiri ce le-am pus pe site intr-o antologie de povesti in ianuarie 2005... a castigat nu stiu ce premiu la concursul national de povesti si povestiri, \"Bojdeuca din Tigau\".

Multumesc de trecere!

Vă mulțumesc pentru trecere și comentarii, înseamnă foarte mult pentru mine.

Efortul este laudativ!
o regulă ajutătoare:
cuvintele care încep cu sunetul î se scriu cu aceeași literă și anume î atât când sunt de sine stătătoare cât și atunci când li se atașează un prefix. Văd că ai scirs în comentariu \"reântoarcere\"... :) reîntoarcere

Cu simpatie,
Paul

Dacă acest text ar fi fost încadrat la \"poezie\" ți-aș fi spus că într-adevăr poezia a murit, cel puțin pentru tine. Dar așa, fiind vorba de un \"altfel de text\", mă văd nevoit să te contrazic și să-ți spun că ea mai trăiește, anemică ce-i drept, pe ici pe colo.

Textul are doar valoare isorică și sentimentală. Din punct de vedere literar nu este atât de reușit, de asemenea conține greșeli de ortografie și exprimare.

ex: creerele, neâmbâcsite
-limbajul turcesc... limba turcă.
E păcat de aceste mărturii. Te rog Adrian să-ți îgrijești textele nu numai din punct de vedere ortografic dar și din punct de vedere compozițional.

Domnița Venus, nu-i un mit,
e plină toată de cratere,
iar tu, poetul alpinist,
pioletezi prin emisfere.

\"Sari ca greierele-n ceruri\"
spune furnicuța mută,
\"ești pilot? Nu-s toamne, geruri?\"
iar tu cânți, c-așa ți-e datul,
legănat sub parașută.

Grecii nu mai sparg farfurii, este interzis prin lege.

Poezia asta s-a născut toamna, pe vreme urâtă.

\"iar cartea sortii o memoram fara vointa\"

Acestui vers îi lipsește ceva poate o prepoziție... sau poate are nevoie de o rearanjare. Poate: când memoram fără voință cartea sorții... zic \"poate\", încondeietura aparține exclusiv autorului.

Cu simpatie!

Andreea, mă bucur sincer că versurile mele simple mai plac.

Virgil, într-adevăr este o chestie de gust.
\"Mă întâmplam deunăzi\" ... te rog să-mi dai un exemplu din literatură în care se întâlnește această expresie, urăsc să plagiez. Chiar și fără voie.

Maestre Erbiceanu și dragă prietene, am făcut schimbarea și am să iau în considerație varianta finală. Mulțumesc!

Lucian, probabil era dimineață când ai recitat poezia și ți s-a \"limbat plimba-n gură.\" :) Am modificat cu toate că mi se părea că \"alb\" avea rostul său acolo între virgulele-paranteze ce implicau două pauze de lectură. Mersi!

Curat idei trăsnite dar nu și neplăcute.
Cred că \"număr\" este suficient. \"înnumăr\" sună mult prea trăznit