Arevahar
Actul I Personaje: Harut Scena va trebui să fie de o complexitate tehnică fantastică. Personajul trebuie să meargă la începutul actului prin străduțe strâmte, într-o anumită direcție, fără să se
PBPaul BogdanArevahar
Partea întâi a acestei cărți însumează doar bucăți din mine care, în prezentarea aceasta, nici măcar nu reușesc să mă definească complet. Mai ales că unele pasaje sunt ficțiune pură. Toți aceia pe
PBPaul BogdanArevahar - Actul IX
Personaje: -Un preot tânăr. Este așezat pe scaunul cu trei picioare. Nu va schița nici un gest. Poate fi considerat parte din recuzită. -Un muribund. Este întins în pat, acoperit cu o pătură albă de
PBPaul BogdanActul VIII
Actul VIII Personaje: - Eu - Diana - Copilul - Bărbatul Cortina se ridică. De pe scenă, aerul tare, așa cum mi-l amintesc din copilărie, inundă sala. Stau pe o buturugă, la marginea unei poteci de
PBPaul BogdanActul VII
Personaje: -Eu -Mulți alții (Scena are în fundal un brad împodobit ca pentru Crăciun. Se văd printre ramuri: o instalație electrică cu stele de plastic ce clipesc pe rând, o lebădă de sticlă, o pipă
PBPaul BogdanActul VI
Personaje: - Eu, pe scena. - personajele, care vor interveni doar ca imagini pe parcursul desfășurării acțiunii. Numele lor se regăsesc în text. Scena: inițial este o scenă reală, în fapt o
PBPaul BogdanActul VI
Personaje: - eu, scriind - tu O dimineață ca oricare alta. Stau la birou. Scriu în documentul « încercări », având speranța că, odată, aceste încercări –rânduri și idei fără vreo legătură logică
PBPaul BogdanActul V
Personaje: -Un număr de douăsprezece personaje care ar putea însemna ceva sau nimic. -Eu, care aș putea fi socotit, pe bună dreptate, un nepersonaj Mă grăbesc spre scena care are ca fundal un
PBPaul BogdanActul IV
În care mă aflu cu spatele la public, la un metru de marginea scenei, în imposibilitatea de a mă întoarce. Picioarele îmi sunt puțin depărtate pentru a-mi putea păstra echilibrul. Am mâinile întinse
PBPaul BogdanActul III
Actul al III-lea Scena are fundal roșu, eu stau pe scaunul cu trei picioare Unde din nimic apar câteva femei al căror număr nu este important. Stau nemișcate pe scaune cu patru picioare, în spatele
PBPaul BogdanActul II
Actul al II-lea Scena este formată dintr-un oraș de provincie, o depresiune. Spectatorii se află pe munții din jur la o distanță relativă față de mine, lucru ce face posibilă vizionarea. Scaunul cu
PBPaul BogdanActul I
Actul I Personaje: -Eu pe scenă, șezând pe un scaun auster cu trei picioare, fără spătar ce are natură morfonemă. Într-un colț întunecat al scenei se vede un computer. Sunt îmbrăcat în
PBPaul Bogdancreatorul de iluzii
Dacă s-ar fi putut ridica din scaunul cu rotile și uita prin geamurile saloanelor clasice de cosmetică ar fi observat că toate coafezele sunt blonde, foarte fardate și pline de aur. De foarte multe
PBPaul BogdanMă numesc Emanuel
Mă numesc Emanuel și aș locui la Sulina. Probabil că aș fi un fel de pustnic în orașul unde soarele se varsă diminețile din mare în cer și Dunărea în mare mai tot timpul. Aș locui într-o colibă de
PBPaul BogdanGinerică
Îmi vine s-o împing peste balustradă. Stau ca o vită cu ligheanul în mână, tăcut, cu o sfoară de cârlige petrecută peste gât ca un jug. Vorbește. Vorbește și mai smulge câte o rufă din lighean,
PBPaul BogdanActul I
Actul I Personaje: Eu (Acest act se întâmplă în capul meu. Pe scenă nu se mai află nimeni în afară de mine. Stau cu fața la public, în picioare, îmbrăcat într-o cămășoaie albă. Din când în când
PBPaul BogdanPe mine cine mă iubește?
Se împleticea. „Să mă dea ea afară din casă pe motiv de beție... auzi la ea tupeu! Păi ce-am băut? O litră de vin și un sfert de țuică. Asta-i băutură?” Sprijinit de un felinar își aprinse o țigară
PBPaul BogdanÎnceputul cuvintelor
Înainte de începutul poveștilor, cuvintele se scriau pe aer, erau vânturi, fiecare de altă culoare, fiecare alt giuvaer pe cer. Fiecare cuvânt era sus și nimic nu era mai jos de cuvânt, nici pământ.
PBPaul BogdanCopilul
A fost odată, ca niciodată, că dacă n-ar fi fost nimic nu ar mai fi avut vreun rost, un copil fericit. Avea copilul un fel de aripi care nu se vedeau, de ziceai că sunt făcute din gândul bun al
PBPaul BogdanGărgărița
A fost odată ca niciodată, nu demult, ci mai ieri, când toate s-ar fi întâmplat cu o inimă curată, o gărgăriță. O gărgăriță ce era singură pe lume. Ea nu avea soț și nici buline negre pe aripă. Era o
PBPaul BogdanPiticul de cireș
Piticul de cireș Era un pitic singuratic de cireș. Așa i-a spus lumina aceea când, într-o dimineață de februarie, s-a născut la rădăcina unui cireș sălbatic. Trecuseră multe primăveri peste el,
PBPaul BogdanNunta
S-a înnorat și este firesc, perdele grele ascund de ochii lumii o nuntă și ochiul alb al lumii crâncen se încruntă în neputință de-a vedea alaiul cel ceresc. Bătrână lumea, bătrână de troiene de
PBPaul BogdanGhiță
- Nu l-ați văzut cumva pe Ghiță? E mic, negru, are ochii albaștri, unicat. - Aici vindem confecții de damă, acum avem oferte promoționale. Dacă vă interesează vă servim cu plăcere. - Ghiță îmi
PBPaul BogdanGică 1
-Auzi mă Gică? -Aud că nu-s surd. A răspuns Gică, mozolind în gură un chiștoc de țigară. Alupei își scărpina cu degetul mic chelia și privindu-l pe Gică cu un aer superior îi zise: -Mă omule, tu
PBPaul BogdanAdio fata
Astăzi, după ce m-am trezit cu o clipire mai decrepit, mai sătul de îmbuibare cu veșnic iubit, mi-am luat tot ce-mi strânsesem prin ungherele sentimentelor stabile și cu hotărârea de a fi din astă
PBPaul BogdanBlestem
Ioană, Ioană te voi prinde când gândul nu-ți va fi aice și te voi ridica tu Ioană, prinsă de subțiori cu jerbă de nu-mă-uita, și te-oi legăna prinsă de Luceafăr și de colțul Lunii. Vedea-voi spaima
PBPaul BogdanPortret
Ora 20:00. Trenul mă leagănă de două ore ca în cobilița unei tinere muntence. Stațiile scurte, întrerupând ritmul gândurilor, mă trezesc din amorțeala plăcută a scufundării în somn. Sunt obosit.
PBPaul BogdanOrașul fără treceri de pietoni
Străzile sunt împărțite după sistemul american, strada unu... strada doi... strada... . Casele, ce-s încorsetate între aceste linii condamnate a rămâne pe veci fără semaforizare, locuri în care
PBPaul BogdanA se citi razand
A se citi râzând Mă scotocesc prin cele mai uitate colțuri ale sufletului căutând subiecte de pus pe hârtie. Nu știu de ce, retina conștientului găsește doar frânturi triste de viață. Caut ceva
PBPaul Bogdan