Papadopol Elena
Verificat@papadopol-elena
„<audio controls autoplay> <source src="https://aslrq.ro/ASLRQ_fichiers/membri_files/ElenaPapadopol_files/2.mp3" type="audio/mpeg"> Your browser does not support the audio element. </audio>”
Numele și prenumele: Papadopol Elena Născută: 29 octombrie 1972, Constanța Email: papadopolelena@yahoo.com Educație și formare: 1987 - 1991 - Liceul Teoretic Mircea cel Bătrân - Constanța 1991 - 1994 - Colegiul de Birotică, Universitatea Ovidius 1993 - 1997 - Universitatea Ovidius, Facultatea de Litere Activează ca profesor de limba română…
Sărbători fericite!
Pe textul:
„Povești adevărate. (repostare)" de nicolae tomescu
Pe textul:
„Veșnicie sub semnătura lui Dumnezeu " de Papadopol Elena
La fel de gol precum singurătatea unei lumi; vă mulțumesc pentru ideea de puritate; aș reformula așa:
din stea și sânge Te-ai desprins,
ca semn al purității unei lumi
să-i stai de veghe
să-i fii tăcere-n tot ce ai de-atins
(dar nu-mi place această asociere: ca semn; și nu e mai bine nici dacă folosesc însemnul purității unei lumi...; mă mai gândesc...)
Ultima strofă am adăugat-o de curând și, la fel, într-o revenire asupra ei, m-a nemulțumit imaginea soarelui LÂNGÂ...
Am lăsat așa, deși știam sigur că nu e bine, pentru că nu-mi plăcea ceea ce vedeam, folosind dar nu găseam soluția. Însă rezolvarea dumneavoastră este... genială.
Vă mulțumesc mult!
Pe textul:
„Veșnicie sub semnătura lui Dumnezeu " de Papadopol Elena
Pe textul:
„scrisoare lui Moș Crăciun" de FLOARE PETROV
Pe textul:
„Iubire" de Cojocaru Valentin
Nu analizez poemul, însă în ultima strofă nu înțeleg de ce este folosit adverbul mâine... De ce să nu se întâmple acel lucru chiar din momentul în care ți-l dorești?!
O zi frumoasă!
Pe textul:
„scrisoare lui Moș Crăciun" de FLOARE PETROV
De asemenea, trebuie pusă virgulă și după substantivul iubire, din ultima strofă. Deși, dacă îmi permiteți o părere, ar trebui un pic reconstruită strofa; are sentiment și tocmai din motivul că are foarte mult, cuvântul iubire pare în plus și pare nefiresc pentru că nu demonstrează plenitudinea trăirii, ce răzbate din text.
Pe textul:
„Iubire" de Cojocaru Valentin
trăsătură pe un geam aburit
de respirația unei amintiri
printre cele mai îngălbenite de toamna mamei; observ imagini ca niște frânturi,la punctul de întâlnire cu poezia, cu momentul în care eul își creează propria muzică într-o foarte sensibilă evocare a ceea ce a pus bazele poeziei încă din copilărie. Remarc, totodată, și experiența Sisifului, rostogolindu-se pe drumul realității, odată cu dificultățile, și aceste amintiri, venite parcă de dincolo și menite să redea învierea sufletului.
Pe textul:
„Sisif" de Simion Cozmescu
pe-o frunză verde și
râdea:
poete,
pe tine o să
te-omoare
chiar inima ta!
... într-un fel, nimic nu ii poate face mai mult rău poetului, decât inima lui.
Foarte inspirat acest colaj de imnuri tracice; nu sunt nici diafane, nici bogate, însă îți pun mintea la contribuție!
Am citit cu interes și plăcere!
Pe textul:
„imnuri tracice – dionisiacele" de sorin golea
sprijinită-n păianjen -
sat aproape gol
Foarte frumoase minipoemele!
Redau sentimente și aspecte din viața de toate zilele!
Pe textul:
„singurătate" de Teodor Dume
Cu respect,
Elena
Pe textul:
„Doar atât și nimic mai mult..." de Teodor Dume
Inițial, citisem:
se văd de unde vin umbrele
și unde se duc
Însă, așa cum ai specificat:
să văd de unde vin umbrele
și unde se duc
este cu totul altceva!
Pe textul:
„Fascicul" de Stanica Ilie Viorel
se vede de unde vin umbrele
și unde se duc
și atunci, în primul vers, se repetă de.
Este un poem ca o pictură abstractă, dar se vede, este rezultatul luminii, care îl personalizează...
Zi frumoasă!
Pe textul:
„Fascicul" de Stanica Ilie Viorel
Îmi cer scuze pentru omiterea cuvântului...
Pe textul:
„Cozonacul" de Maria Tirenescu
P. S.
Am lecturat și Vizită la Constanța
Mult succes și să vă păstrați... inspirația!
Pe textul:
„Cozonacul" de Maria Tirenescu
eu voi privi din tăișul unei lacrimi
Aproape că îți oprește răsuflarea versul...
Pe textul:
„Câteodată și Dumnezeu rămâne singur" de Teodor Dume
Și stele cu-argintul-n sclipiri minunate.
trebuie să fie la fel ca în prima strofă
Și... nu știu, dar cred că nu mai este nevoie de punctele de suspensie, din strofa a doua. Poate își mai exprimă și altcineva o părere.
Am citit cu plăcere; deja repet refrenul.
Îmi place tabloul cu luna aurie si... stelele argintii, deși nu se potrivesc ca nuanțe, în spațiul acesta imaginea are de câștigat.
Pe textul:
„... astrelor..." de Miclăuș Silvestru
de Crăciun nu-mi doresc nimic mai mult decât
să mă primească Dumnezeu în vizită
să pot să o colind pe mama
Mulțumesc pentru lectura oferită!
Pe textul:
„dorință" de Teodor Dume
mama avea ochii sticlați și
mirosea a pâine proaspătă
mă ținea strâns cât mai aproape de piept
să mai fim împreună doar pentru o vreme
mi-e teamă acum
respirația îmi aburește vederea
bântui printre imagini
undeva la margine cade o stea
îmi aduce aminte de copilărie
de serile târzii în care număram
stelele în cădere și inima îmi bătea
ca aripa unui fluture
Pe textul:
„Iarna în care a murit tata" de Teodor Dume
