Papadopol Elena

poemul este o explozie a simțurilor, mai puțin cel al mirosului; eul liric se află ca un prizonier într-o celulă, din care încearcă să evadeze; imaginile sunt de o claritate dură, unde contrastele sunt izbitoare; ultima strofă este puternică; însă, personal, pe lângă recomandarea domnului Ionuț Caragea de a renunța la grupul de cuvinte "și sunt trist" - pt că dacă le-ați fi folosit în ordine inversă: sunt trist și am lacrimi pe suflet - ar fi fost o ascensiune comparativă a stărilor -, ca sugestie, pentru a întări inversiunea din ultimul vers, puteți să adăugați: "mai lasă-mă câteva fărâme din mâine/ că să-mi pot pregăti sufletul pentru ieri..."; analizați și vedeți cum ar fi mai bine! Am citit cu drag!

Strofa cu soarele și luna are o imagine artistică mai soft, dar își merită locul în rama poeziei, exact pentru a intra în contrast cu celelalte imagini din context. Această imagine eminesciană reprezintă una dintre dimensiunile acestui poem.

Mă bucură foarte mult faptul că poemul meu a atras atenția dumneavoastră. Este o onoare pentru mine și lucrul acesta îmi imprimă în suflet, pe lângă bucurie, atât respect, cât și mulțumire sufletească.
În legătură cu impresiile pe care încerc să le las după lectura textelor, nu știu dacă, din punctul de vedere al autorilor, sunt reușite, însă - am mai spus - le scriu tot cu respect și încerc să vin cu propria mea poveste... Autori diferiți, texte distincte, teme neașteptate, pretext pentru exercițiul minții...

Îmi plac aceste imagini artistice amestecate: imaginea ploii, pisica - ce nu știe să asculte ritmul stropilor...
Mult succes!

Mesajul liric ne implică direct în dorința de transcendere; am înțeles foarte bine și m-am lăsat cuprinsă de aceste imagini cosmice, dar... in ultima strofă, dacă ați modifica versul: "pentru a privi stele de pe pământ", sa-l scrieți "pentru a privi stelele Pământului", stilistic, s-ar adăuga printr-o metaforă abstractă și un alt sens: al luminilor interioare, luminile universului în legătură cu trăirile interioare:
Pentru a privi stelele Pământului
Trebuie să te lași cuprins de noapte.
De fiecare dată, căzând,
Să simți cum te înalți prin toate.

Cam așa... Ce să mai spun? Am mai observat în fiecare strofă formularile: : ca și cum, ca din piept, ca apoi, ca de fiecare dată
Cu gândul ca le mai revedeți, v-am lăsat un semn și despre acest lucru.

Am lecturat cu drag!

Un poem suav, pe tema iubirii; are imagini artistice și cred că atrage oameni care iubesc frumosul și liniștea. Metafora "cochilie de melc", pe lângă intimitate, creează, dezvoltă și impresia existenței unui "cămin" sentimental.
Am citit cu plăcere! Mult succes mai departe!

L-am accesat! Mulțumesc!

Sau... dublu autoportret! Ne recunoaștem!

Eu am intervenit, fiindcă am mai spus... și am fost aproape
Dar... înțeleg. Vreau, totuși, să știe domnul Ștefan că îmi plac mult poemele dumnealui.

Măcar cele două virgule...

Și în versurile acestea, am încercat să evităm repetiția: "ta"
În noaptea ta, cu raze pe retină,
Să nu aștepți ca moartea ta să vină

Dumneavoastră, bineînțeles, acceptați sau nu...; ați cerut ajutorul fiind "cald" poemul, am intervenit cu inspirația de moment!

mici modificări de impact: virgulă ori după "călugărit", ori după "tău"; apoi, în loc de "un tată-n chip cioplit" - "și tată-n chip cioplit"; iar în ultimul vers: în lic de "să-ți fiu iubit" - voi fi iubit

Călugărit, în traiul tău adu-mă
Să-ți fiu și tată-n chip cioplit pe veci
Copilă cu singurătatea mumă.

Să îți redau apoi amoruri reci
În matematici ploaia când se-nsumă
Voi fi iubit în plânsete când treci.

În speranța că am ajutat un pic, vă mulțumesc și eu pentru îngăduință și.. lectură!

Glumesc, bineînțeles! Dar am adus deocamdată câteva mici modificări, deja trecute în versuri; nu le mai enumăr, pentru că dumneavoastră aveți ochiul format și vă formați o părere dacă e bine sau nu; am pus și virgulă înainte de conjuncția "de"/ dacă

E cerul răsturnat în marea lină
Ori aprigă, de este în furtună,
Adună-ți norii, fulgeră și tună
Ori liniștii din miezuri tu suspină.

Când valul duce stele-n rădăcină
În noaptea cea, cu raze pe retină,
Să nu aștepți ca moartea să îți vină
Chiar dacă viața este o minciună

pentru tonul luminos al aprecierii!

Felicitări! Mult succes și inspirație!

Mulțumesc foarte mult pentru trecere și cuvintele frumoase! Acum am observat acest mesaj! Versurile pe care le-ați remarcat contează pentru mine; m-a inspirat și-un vis...
Mă bucur foarte mult pentru lectură și că a plăcut textul!
Toate gândurile bune!

folosit simbolul cărbunelui; prin faptul că este extras din adânc, prin culoarea închisă, prin faptul că poate păstra jarul și căldura, numai ignorat nu poate fi, spunând povești pământenilor: "eu și tu!"

domnule Teodor Dume, pentru cuvintele calde și raza de lumină! Vă îmbrățișez gândurile frumoase!

... așa am primit! Onorată de trecere, domnul Ionuț! Mă bucur tare mult!

Sunt onorată! Apreciez din suflet cuvintele dumneavoastră.

Am să-mi încep mesajul în urma lecturii poemului, pornind chiar de la titlul original și ales cu inspirație: "Seară de mai care miroase a martie", pentru că prin simbolul primăverii și din perspectiva sentimentului de iubire - adus ca temă în poezie - este romantic. Eu îi văd povestea, deoarece de multe ori, am rămas captivă unui "miros" specific serii de mai, caracterizate de parfumul floral, de aerul rece, uneori, aducând mai degrabă a început de anotimp și chiar de aroma mâncării de casă, care împlinește această magie caldă a renașterii, a iubirii, a ceea ce înseamnă ființă și ceea ce îi cere simțirea să facă. În versuri predomină viața, iubirea, dar și tensiunea cotidianului care le secondează. Descoperi, ca un paradox exprimat cu ironie, că nu ai timp să trăiești autentic în aceste vibrații ale serii de mai, ale iubirii; convențiile realității au această abilitate de absorbire a sublimului, dând iubirii reflexe capricioase, reci, de martie. Stilul are nuanțe subtile de umor, tragism, luciditate, mister, romantism...
Mi-a plăcut poemul! L-am remarcat! Pornind de la mirosul unei seri de mai - pentru care m-am întrebat mereu dacă și alții îl percep la fel - am mers pe firul liric, mulțumindu-vă pentru ceea ce am citit.