Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
blând este și tonul pe care o spui, un fel de resemnare.
of, de ce trebuie să existe obișnuința cu tristețea, de ce atâta înțelegere pentru ea?!
dintr-un colț de toamnă,
Ottilia
Pe textul:
„deja" de ioana negoescu
poemul atinge punctul nevralgic al (in)certitudinii...
da, "dreaptă și nedreaptă" viața pe care pășim.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ Echilibristule!" de Vasile Mihalache
nu este vorba despre Ali-Baba, doar despre cei 40 de hoți...
Vasile Munteanu, despre ce casă memorială vorbești, oho, mai este mult până atunci?!...
eu văd o statuie de poeme la care singur lucrezi.
mi-a plăcut inteligența cu care ai adus în discuție lucrătura "savanților":
"își dau silința să descopere un metal suficient de nobil
cum ar fi jupiteritul
sau chiar atât de contestata particulă a lui dumnezeu".
mi-a plăcut fiecare cuvânt din poemul acesta. mă reconfortează franchețea lor.
La Mulți Ani (mai e un pic), Vasile Munteanu!
nu încerca să te abați de la octombrie!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ghidul lipsei de octombrie" de Vasile Munteanu
frumoasă și cea de a doua imagine în care soarele se oprește un moment pentru a petrece cu privirea, un vapor, ivit la orizont.
marea devenind îmbujorată la vederea unei perechi de impudici...
un haiku mai frumos decât celălalt!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Răsărit la Vama Veche" de Dan Norea
"gândurilor
ce zboară cu tot cu șapca
elevului din parc." - cea mai faină imagine a poemului tău...
Pe textul:
„Ceas si calendar" de Cristian Stancu
De îmbunătățitumilința că îți vinzi propriul copil, sau că îl dai la schimb.
umilința că poezia poate valora doar conținutul unei sticle,
nici măcar gustul unei pâini câștigată cinstit, cu suflet.
umilința că discernământul nu se mai află în creier, ci în stomac.
umilința că ai putea investi în artă, însă nu o faci pentru a nu te simți vinovat, pentru a nu avea mustrări de conștiință.
umilința de a deveni ipocrit în fața criticilor, în fața apologeților
umilința de a te înfrupta din propriul sine
un cerc vicios al umilinței!
poetul nu merită asta! și nici cititorii lui,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„taraba cu poezie" de Vasile Munteanu
ceea ce mă bucură este faptul că te-ai hotărât, în sfârșit, să lași un comentariu aici. și că, e de bine. mulțumesc.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„toamna o altă femeie ce simte" de Ottilia Ardeleanu
Recomandattotul este mai mult decât logic, matematic.
ce mă bucură e că toamna mea este de oameni care vin dinspre științific spre poetic.
mulțumesc mult.
Pe textul:
„toamna scăpată din lesă cățeaua" de Ottilia Ardeleanu
știi ceva, mă tem să nu li se facă rău și câinilor, de atâta plăcere...
ironie. bine drămuită în acest text.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„Maladia lui Va Urma" de George Asztalos
și ce toamnă!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„toamna scăpată din lesă cățeaua" de Ottilia Ardeleanu
2.orice se petrece în realitate este o funcție fizică. un impuls. o mărime variabilă. dependentă de acele lucruri, acțiuni, univers în doi. mortua est.
3.dacă nu ar exista vecini, nu ar exista motive să simți că exiști. implicit toate bolile. nebuniile.
epilog: multe lucruri se pot întâmpla într-o octavă!
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„motive pentru care să (nu) te însori" de Vasile Munteanu
Ottilia
Pe textul:
„au apus copacii" de Neagu Raluca
îmi place "organizarea" acestui text și "sculptura" lui.
Ottilia
Pe textul:
„bambunezia" de Silvia Goteanschii
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„toamna o altă femeie ce simte" de Ottilia Ardeleanu
RecomandatOttilia Ardeleanu
Pe textul:
„toamna o altă femeie ce simte" de Ottilia Ardeleanu
Recomandat"e-he-hei", m-a încântat linia baladescă din strofa cea lungă a poemului.
și mi-a mai plăcut că s-a făcut liniște: "pasărea furtunii s-a domesticit".
am să vă rog să revedeți începutul strofei a doua pentru câteva scăpări de tehnoredactare.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„vino la masă petre" de Ioan-Mircea Popovici
același lucru îți doresc și eu, succes și numai bine!
Ottilia
Pe textul:
„toamna o altă femeie ce simte" de Ottilia Ardeleanu
RecomandatDorin, am mai spus-o: asta a ieșit, chiar nu am vrut să omor cititorul :)
Radu, cam asta era baza textului, dacă aș scoate din "iubire", ea nu ar mai fi sută la sută, apoi, celelalte nu știu de ce ar trebui scoase, au rostul lor, chiar profund.
vă mulțumesc, încă o dată,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„toamna o altă femeie ce simte" de Ottilia Ardeleanu
RecomandatPe textul:
„Ioan Bistrițeanul (2)" de Liviu-Ioan Muresan
