Ottilia Ardeleanu
Verificat@ottilia-ardeleanu
Am una. Dar nu e pentru toată lumea.
Pe textul:
„căutare" de Ottilia Ardeleanu
Ottilia
Pe textul:
„Cum, goi, ne află toamna" de Elia David
cred că m-a lovit o piatră :).
fain!
Pe textul:
„iarăși pietre" de Ștefan Petrea
felicitări!
Ottilia
Pe textul:
„dovada mea de nebunie" de Ștefania Pușcalãu
dar mi se pare retoric acesta...
oricum, e un poem frumos, mie, cel puțin, mi-au plăcut muzicalitatea și imaginile.
mă bucur că ai revenit.
succes!
Pe textul:
„frigul" de Cezar C. Viziniuck
De îmbunătățitfelicitări!
Ottilia
Pe textul:
„Obișnuim să punctăm" de Mariana Aurelia Gunță
este o secvență tristă care, deși se parcurge simplu și firesc, îți transmite o greutate așa cum simți când te resemnezi.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„bunica a avut dreptate" de silviu dachin
Ottilia
Pe textul:
„Românul în prag de toamnă" de Goea Maria-Daniela
au amuțit pietrele
dincolo bunicii
am venit și eu cu ceea ce am simțit văzând imaginea.
ai aici un haiku răscolitor, cu atât mai mult cu cât imaginea scaieților înfloriți contrastează cu nuanța ușii și cea sentimentală.
felicitări!
Pe textul:
„Poarta închisă" de Cristina Rusu
îmi place și felul în care ai găsit să-ți pregătești terenul. finalul e trist din cauza neputinței aceleia.
un procedeu asumat de a afla/dezvălui sensul celor câteva "chestii".
Pe textul:
„Despre cîteva chestii prea importante " de adrian pop
iar sus,
"pe cer
zmeul colorat
al morții"!
Ottilia
Pe textul:
„ghem" de Alina Mihai
mulțumesc. din nou.
Ottilia
Pe textul:
„ pe șine vine toamna " de Ottilia Ardeleanu
o concizie subtilă, mai ales în finalul discursului (limba ..."ca o poftă"!).
Pe textul:
„tăcerea milelor" de Liviu-Ioan Muresan
mă voi gândi la aceste propuneri, totuși. mulțumesc mult pentru comentariu, trecerea prin această pagină mă onorează.
cu plăcerea de a te regăsi aici,
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ pe șine vine toamna " de Ottilia Ardeleanu
\"de parcă de disperarea lor îmi arde\" nu ar trebui să sune altfel decât trebuie, din contră, adică să fie în ideea disperării.
îți mulțumesc mult că ai trecut și ai spus.
Ottilia
Pe textul:
„ pe șine vine toamna " de Ottilia Ardeleanu
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„vinovat" de mircea lacatus
Raul, nesinceritatea poate veni din instabilitatea anotimpului, deci, una exterioară, prin urmare datorată celor de care mă lovesc (împrejur)... dar dacă asta ți-a inspirat, se vede treaba că textul transmite ceva stare, ceva îndoială, ceva nedeslușit, compatibil cu policromia unei toamne, apoi, ca și acțiune, „a rupe” îi este, cumva, specific, nu crezi?!
îți mulțumesc pentru trecere și opinie, ești binevenit.
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„ pe șine vine toamna " de Ottilia Ardeleanu
eu cred că ai reușit în puține cuvinte să creezi mai multe planuri, mai multe imagini, mai multe idei, mai multe stări. fiecare ia ce vrea din ast(e)a,nu?
Ottilia
Pe textul:
„revelație" de Alina Mihai
Ottilia Ardeleanu
Pe textul:
„cea mai frumoasă, dilara" de Alexandru Gheție
Recomandat\"spune-mi ceva cu ochii,
bărbații care plâng sunt niște iisuși\".
simt un fel de sacrificiu, aici, dar, în același timp, și un strigăt de ajutor, de salvare a ființei.
Silvia, ai multă imaginație și sensibilitate și talent pentru care te felicit.
Ottilia
Pe textul:
„fără de moarte " de Silvia Goteanschii
