nica mădălina
Verificat@nica-madalina
poate am fost eu neclară în precizări. poate textul merită o continuare, nuanțări și stratificări suplimentare.
Pe textul:
„Dialectica vinei universale" de florin otrocol
așadar, opinia mea privea îndeosebi maniera prezentării, abordării, nu fondul. căci fondul suscită la interogații din partea lectorului. ceea ce e bine. de aici \"punerea pe tapet\", reamintirea unor chestiuni peste care trecm cu ușurință de multe ori.
mulțumesc pentru post scriptum. sper să găsesc direcții de adâncire a sensurilor. și poate răspunsuri, vreodată.
Pe textul:
„Dialectica vinei universale" de florin otrocol
Pe textul:
„Dialectica vinei universale" de florin otrocol
acest text mai degrabă \"pune pe tapet\" decât să precizeze. pentru că introduce multe concepte (vină, păcat, culpă, om creație, răspundere, divinitate, universalitate, individualitate) și maniear de a le raporta unele la altele este circulară. încât nu le clarifică suficient pentru a susține o concluzie.
(și un typo în penultimul rând, după \"noi\").
Pe textul:
„Dialectica vinei universale" de florin otrocol
în rest, e mai lesnicioasă lectura astăzi, poate pentru că densitatea imaginilor e mai bine dozată.
Pe textul:
„Ganduri în lift" de diana weisz
sunt exact cum zici, de aceea le răsucim :)
Pe textul:
„Cata/clismă" de diana weisz
plus șiretlicul primului tablou, suficient de limpede și cursiv încât să absoarbă.
Pe textul:
„doar" de felix nicolau
în rest, plăcutu-mi-a bifurcarea, anunță un stil al trăirii care se gândește pe sine. și spargerile finle, pe care le construiești amărui, nu doar ironic.
Pe textul:
„Cata/clismă" de diana weisz
Pe textul:
„tot mai strâns" de elis ioan
Pe textul:
„r.e.m." de Ligia Pârvulescu
Pe textul:
„r.e.m." de Ligia Pârvulescu
am rămas cu gustul unei camuflări care susține de fapt eliberarea.
Pe textul:
„lasă-te scris de acela ce ești" de Vasile Munteanu
m-a solicitat pentru a-l urmări, dar până la capăt m-a prins și mi-a suscitat o empatie genuină. sau o fi fost cheia din ultimele două versuri, unde atmosfera se relaxează ca după o criză.
e o lume a tulburențelor aici, redată ca atare.
Pe textul:
„În vată de sticlă" de diana weisz
pentru că a nu uita finitudinea (moartea) motivează rămânerea în prezent. personal, îmi place curentul pe care îl face fereastra.
Pe textul:
„moartea merge pe jos" de emilian valeriu pal
despre nostalgia uitării.
Pe textul:
„Jurnal pe bilete de autobuz 28" de Anni- Lorei Mainka
nu cred că e vorba despre rememorare și nici regăsire. ci despre fereastra din ușă. așa văd finalul.
iar lectura este facilitată de gestionarea descriptivului, de alternanța echilibrată între substantiv și verb. plus efectul de continuum al gerunziilor.
Pe textul:
„season of the wolf" de dan mihuț
Recomandatacest text e un drum golit de repere, după ce au fost înțelese. de aceea reperele doar ascund faptul că umplerea e făcută de cei ce-l parcurg. de aceea lipsa pauzelor în spunere. ca un mister propus ochiului.
Pe textul:
„francesca și aerul mort" de Ela Victoria Luca
e bine când se exprimă și așa. importă că ai captat o stare. a liniștii pe care nu încerci să o și traduci, explici. finalul devine
lipsa explicației, de fapt.
Pe textul:
„Muzak" de Adela Setti
dar ce fain final, totuși.
Pe textul:
„oamenii cu lupe nu te iubesc" de ștefan ciobanu
Pe textul:
„Glimpse" de Adela Setti
