Jurnal pe bilete de autobuz 28

Ești mai directă și mai patetică, în sensul bun, ai simplificat mesajul, dar ai adăugat și o notă de tragism...slav. Excelent:\"un singur scaun
cine s-ar încumeta pe scaunul
milei\"
(ps. corect: \"copiii\")

multam de corectura

da, azi am pus 2 bilete la posta
sper sa sune mai direct, evident

oare chiar reusesc

cam dificil

Vorbele poemului transmit o pregnanță a suferinței, împresurată de detalii-simboluri ale unui timp care judecă aspru și emite sentințe. Angoasa ajunge, kafkiană, până acolo încât dorința nevinovată este o vină capitală.

văd aici scenatizarea vieții, repetiția zilelor, modificările ambientului, observarea lor atentă și conștiința drept suținător al trecerii și catalizator al înțelegerii. despre culpa de a trăi și de a înțelege, spusă în săgeți imagistice pentru a camufla greutatea încărcăturii de sensuri.
despre nostalgia uitării.

uimitor de buna introspectie
probabil de la o continuitate in citire
e greu sa scrii despre azi, care oricum devine o smoala de ieri
dificilele poteci ale restabilirii sensului sunt intortocheate

cind observ ca mi-ai notat ceva la un text, ma cam codesc sa citesc imediat ce mi-ai scris, avind nevoie de timp sa inteleg cele notate de tine, ai un mod ca o sulita de a creiona cele ce crezi despre texte, parca ai despica un fruct caruia ii scirtie carnea asa am uneori impresia ca te duci tu cu gindul in cele citite, mai adinc uneori decit gindul incipient al autorului....
da, nostalgia uitarii, mult mai bine spus de tine.....