r.e.m.

tare fain curge la citire. nu am găsit ceav să scot pentru a \"îmbunătăți\" ritmul. care s-a spart firesc tocmai când a spus despre tăcere. nu avea cum altfel. de aceea zic că reușești de astă dată o mai mare apropiere între suport și idee. simplă, dealtfel. dar fundamentală.

titlul îmi place mult pentru că sper deseori la non-rem. adică ceea ce anunți și tu în final

\"adâncimile răcoroase ale unei case vechi și obscure
cu obloanele ochilor trase pe jumătate\"
E aici o atmosfera eliadesca, seamana cu subsolurile de \"Pe Strada Mantuleasa\"... sunt sigur ca si tu esti un personaj din acea nuvela... sunt absolut sigur.

\"lent ca un șarpe de apă printre imagini blurate\"
Acesta e genul de imagini pe care poti miza, foarte interesante, cred eu.

\"vremuri ascunse\"
\"vârste ciudate\"
Simt aici o deficienta pe care o am si eu: ne plac adjectivele, nu-i asa?
:)
Si facem abuz de ele, ca de ciocolata alba.

\"în tot acest zgomot al vieții reale
cel mai tare se aude tăcerea\"
Finalul asta e previzibil... scade din intensitatea de la inceput... suna cunoscut. Incearca sa termini in forta, printr-o lovitura sub centura imaginatiei cititorului.

\"să-mi prinzi iar sternul\"
Suna poticnit, desi ideea e buna... daca iti vei recita poemele de cateva ori, sigur ai simti unde se mai poate slefui.

\"nu mă lăsa din somn să mă strecor iar afară\"
Frumoasa declaratie de dragoste... un somn protejat, cu chipul destins de intrebari.

Si totusi, tu imi lasi STAREA.
:)

mă bucură că ți-a plăcut, și că ai sesizat acel rem-nonrem...Trecerea și vorbele tale au fost o surpriză plăcută pentru mine.

poate că sunt unul din personajele de care zici, n-aș vrea să spun că n-am citit \"Pe strada Mântuleasa, poate n-ai crede că sunt atât de incultă :)) dar ăsta-i adevărul...oricum, stau în vecinătate, așa că ceva-ceva ai dibuit tu :)
Of, da, ne plac adjectivele, dar eu...ca pe ciocolata neagră :)
De obicei scriu noaptea, și nu pot să citesc cu voce tare, deși nu cred că aș acoperi prea mult tăcerea....dar o să mă gândesc la ce mi-ai spus.
Mă bucur că niște imagini de aici ți-au plăcut, nu fac o știință din ce scriu, scriu și eu ca omu\', ce simt, poate de asta îți las o \"stare\", ceea ce o consider o împlinire a textului.
Mulțumesc de trecere, totdeauna nu știu cum dar îmi aduci un zâmbet prin modul în care comentezi, te aștept oricând cu mare plăcere :)

Eu cred că puterea de acaparare prin absorbție a acestrui poem ar avea de cîștigat fără această perspectivă apărută imediat după ce treci \"pragul gurii\", adică fără perspectiva \"unei case vechi și obscure\", mai ales că totul decurge atît de finj și unduios, \"ca un șarpe de apă printre imagini\"!
Plăcerea lecturii rrămîne de partea mea. Voi mai tot trece pe-aici!

am reținut sugestia ta și o să mă mai gândesc la ce ai spus.
Mă bucur că ți-a plăcut, de partea mea e plăcerea de a te primi pe la mine. Te aștept oricând cu drag.